Moldovenii se duc duminică pentru a treia oară la urne iar William Schreiber vede în aceste alegeri un nou test pentru Occident: dacă a învăţat lecţiile date de Ucraina şi Georgia, alegerile de duminică ar putea fi cea mai mare şansă pentru Uniunea Europeană de extindere spre est. Dacă nu, moldovenii şi Occidentul se pot trezi cu o pseodo-revoluţie, provocată de tineri care visează la beneficiile economice ale Uninunii Europene. Ileana Giurchescu rezumă articolul, intitulat „Revoluţia decolorată”.
„Moldova este o ţară în care partidul comuniştilor s-ar putea dovedi şansa democraţiei iar tineretul pro-occidental, cel mai mare pericol. În aprilie, anul trecut, tinerii au luat cu asalt clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. Sunt desigur pro-occidentali dar nu neapărat şi democraţi – este de părere William Schreiber in articolul pentru Newsweek.
Argumentul lui este că tinerii moldoveni au protestat împotriva unor alegeri care fuseseră declarate corecte şi libere. Spre deosebire de revoluţiile colorate din alte republici fost-sovietice, unde fraudarea alegerilor fusese evidentă.
Fapt este că partidul comuniştilor nici nu are nevoie să fraudeze alegerile – este cel mai tare partid din ţară şi are un electorat mult mai disciplinat şi activ. „Tineretul din Moldova – continuă William Schreiber – uită că nu faci o revoluţie împotriva unor alegeri corecte. Dar au dreptate atunci când se plâng că fostul regim nu a reuşit să redreseze economia”.
Dacă doreşte să influenţeze orice schimbare, Occidentul trebuie să-i ajute pe cei mai puternici politicieni din ţară să ajungă guvernanţi mai buni. „De aceea, argumentează William Schreiber , citând opinia analistului Damon Wilson de la Consiliul Atlantic, Occidentul trebuie să sprijine pe orice câştigă alegerile de duminică să devină un guvernant eficient”.
Este lecţia învăţată în Ucraina , unde haosul care a urmat Revoluţiei portocalii a provocat dezgust şi apatie. „Ca să guvernezi o ţară ca Moldova, declară Damon Wilson, trebuie să produci rezultate concrete. Şi testul începe o zi după alegeri”.
Liberalii aflaţi acum la putere au situaţia cea mai grea, fiind împărţiţi între doi lideri, Vlad Filat şi Mihai Ghimpu. Tensiunile dintre ei au jucat în mâinile comuniştilor dar ar putea fi şi un impediment în procesul guvernării.
Şi aşa rămâne în cursă un candidat total atipic pentru a aplica valorile democraţice: Vladimir Voronin, singurul lider comunist ales după căderea Uniunii Sovietice. „Deşi a rămas în graţiile Moscovei, Voronin şi-a confirmat ataşamentul faţă de Occident prin deschiderea în domeniul comercial. Şi prin faptul că a refuzat planul de federalizare a ţării, propus de Moscova. În plus, Occidentul ar trebui să profite de faptul că este un politician agreat de Moscova. Problemele în Georgia au fost provocate tocmai de percepţia Rusiei că Mikhail Saakaşvili este o potenţială ameninţare.” Iar încercările Ucrainei de a se delimita clar de Rusia, continuă William Schreiber, au provocat întreruperea repetată a livrărilor de gaze.
Damon Wilson de la Consliul Atlantic recunoaşte că unii congresmeni s-ar putea lăsa cu greu convinşi să sprijine un partid declarat comunist. Dar Wilson crede în capacitatea lui Vladimir Voronin de a accepta o schimbare treptată spre social-democraţie, mai ales dacă va fi sprijinit de stânga moderată din Europa.
„Indiferent cine câştigă alegerile duminică, Moldova nu va deveni paradisul celor de muncesc. Dar cu sprijinul vecinilor, ar putea deveni mai europeană”.
