Unul din cei mai admiraţi romancieri americani a fost recent oaspetele postului nostru de radio. Cunoscut în lumea întreagă mai ales pentru romanul The Hours (Orele), după care s-a turnat un film distins cu premiul Oscar, Michael Cunningham a răspuns întrebărilor redactorilor Europei despre succes, despre libertate şi despre rolul scriitorului în lumea de azi.
La vârsta de 58 de ani, Michael Cunningham a scris şase romane, dar, dacă scopul lui în viaţă ar fi fost numai să fie celebru, ar fi fost de ajuns să scrie unul singur. Romanul The Hours, apărut în 1998, i-a adus mai întâi cele mai prestigioase premii literare americane, inclusiv Pulitzer, iar apoi, graţie Hollywoodului, l-a transformat într-o vedetă.
În variantă filmată, povestea celor trei femei din epoci diferite, cu destine unite de fragilitatea fericirii, a primit în 2003 un Oscar pentru performanţa actriţei Nicole Kidman în rolul prozatoarei britanice Virginia Woolf.
În vizita lui la Europa Liberă, romancierul Michael Cunningham, care şi-a adus cu sine ironia şi autoironia, s-a declarat încântat de rezultatul financiar al colaborării cu studiourile de la Hollywood... iar apoi, pe un ton mai serios, de felul cum autorii filmului i-au adaptat romanul.
Întrebat dacă faima de prozator aduce cu sine influenţă, de pildă pe scena politică, Michael Cunningham a răspuns că asta se întâmplă poate în Europa, dar nu şi în Statele Unite, unde, cu cuvintele lui, scriitorii nu prea sunt invitaţi la emisiuni televizate, singura tribună de adresare către mase în ziua de azi. Cunningham ştie însă că pentru cei care încă mai citesc, romancierul rămâne o autoritate morală.
„Romanul este de fapt o excursie în viaţa şi în sufletul altei persoane – spune Cunningham - iar odată ce înţelegi ce înseamnă să fii altcineva, e ceva mai puţin probabil să vrei să participi la persecutarea şi executarea altor oameni.”
Deşi nu se consideră un activist, Michael Cunningham recunoaşte că romanele sale, care descriu printre altele forme diverse de sexualitate, au încărcătură politică. Michael Cunningham spune că nu-şi poate explica ostilitatea dreptei religioase americane faţă de gay decât prin faptul că ea are nevoie să inventeze mereu un duşman. Iar într-o vreme când antipatia faţă de afro-americani sau faţă de hispanici este înfrânată prin legi, homosexualitatea rămâne, pentru unii americani albi, o ţintă încă accesibilă a urii.
Umanismul nu este pentru Cunningham doar o normă socială, ci şi una literară. Pe urmele marilor sale modele declarate: Virginia Woolf şi James Joyce, romancierul new-yorkez spune că scrie despre oamenii de rând. „Nu există vieţi ordinare – spune scriitorul Michael Cunningham – ci doar incapacitatea de a descrie extraordinarul fiecărei vieţi.”
La vârsta de 58 de ani, Michael Cunningham a scris şase romane, dar, dacă scopul lui în viaţă ar fi fost numai să fie celebru, ar fi fost de ajuns să scrie unul singur. Romanul The Hours, apărut în 1998, i-a adus mai întâi cele mai prestigioase premii literare americane, inclusiv Pulitzer, iar apoi, graţie Hollywoodului, l-a transformat într-o vedetă.
În variantă filmată, povestea celor trei femei din epoci diferite, cu destine unite de fragilitatea fericirii, a primit în 2003 un Oscar pentru performanţa actriţei Nicole Kidman în rolul prozatoarei britanice Virginia Woolf.
În vizita lui la Europa Liberă, romancierul Michael Cunningham, care şi-a adus cu sine ironia şi autoironia, s-a declarat încântat de rezultatul financiar al colaborării cu studiourile de la Hollywood... iar apoi, pe un ton mai serios, de felul cum autorii filmului i-au adaptat romanul.
Întrebat dacă faima de prozator aduce cu sine influenţă, de pildă pe scena politică, Michael Cunningham a răspuns că asta se întâmplă poate în Europa, dar nu şi în Statele Unite, unde, cu cuvintele lui, scriitorii nu prea sunt invitaţi la emisiuni televizate, singura tribună de adresare către mase în ziua de azi. Cunningham ştie însă că pentru cei care încă mai citesc, romancierul rămâne o autoritate morală.
„Romanul este de fapt o excursie în viaţa şi în sufletul altei persoane – spune Cunningham - iar odată ce înţelegi ce înseamnă să fii altcineva, e ceva mai puţin probabil să vrei să participi la persecutarea şi executarea altor oameni.”
Deşi nu se consideră un activist, Michael Cunningham recunoaşte că romanele sale, care descriu printre altele forme diverse de sexualitate, au încărcătură politică. Michael Cunningham spune că nu-şi poate explica ostilitatea dreptei religioase americane faţă de gay decât prin faptul că ea are nevoie să inventeze mereu un duşman. Iar într-o vreme când antipatia faţă de afro-americani sau faţă de hispanici este înfrânată prin legi, homosexualitatea rămâne, pentru unii americani albi, o ţintă încă accesibilă a urii.
Umanismul nu este pentru Cunningham doar o normă socială, ci şi una literară. Pe urmele marilor sale modele declarate: Virginia Woolf şi James Joyce, romancierul new-yorkez spune că scrie despre oamenii de rând. „Nu există vieţi ordinare – spune scriitorul Michael Cunningham – ci doar incapacitatea de a descrie extraordinarul fiecărei vieţi.”
