Gheorghe Cojocaru: Deschiderea arhivei fostului KGB și prezența presei forfotind printre rafturile pline cu dosare arhisecrete până odinioară s-a constituit într-un eveniment fără precedent în istoria serviciilor secrete ale Republicii Moldova, în istoria întregii societăți, reprezentând, fără îndoială, un moment istoric plin de semnificații și simbolice, dar și concrete și reale.
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră istoricii, valoarea acestui eveniment este mai mult decît evidentă, dar explicaţi-le şi ascultătorilor nostri ce semnificaţii aveţi în vedere.
Gheorghe Cojocaru: În primul rând, cele de natură politică, pentru că această deschidere este o consecință a inițiativelor președintelui interimar Mihai Ghimpu, privind constituirea Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova și asigurarea accesului liber la dosarele victimelor acestui regim, tăinuite până mai ieri în depozitele speciale, inițiative care, iată, încep să cunoască o finalitate clară și pe plan social, nu numai pe cel academic. Acest prim transfer de dosare de la depozitul Serviciului de Informații și Securitate, un gest prin care actuala conducere a SIS-ului arată că se distanțează univoc și categoric de fostul KGB și că înțelege astfel să se pună în serviciul poporului și a democrației, acest transfer către Arhiva Națională a Republicii Moldova va trebui să opereze o adevărată schimbare de optică asupra dreptului cetățeanului asupra accesului neîngrădit la informație și la adevărul istoric.
Europa Liberă: Unii experţi, haideţi să le zicem mai cîrcotaşi, semnalează riscul de a fi mutate dosarele de pe un raft pe altul, la fel de inaccesibil sau prafuit, şi sugerează că ar fi fost mai bine dacă aceste dosare erau transferate către o instituție specializată, care să preia și să administreze aceste arhive, după cum s-a procedat în alte țări. Sînteţi deacord cu această modalitate?
Gheorghe Cojocaru: Sigur că ar fi fost mai bine ca Guvernul să fi decis constituirea unei instituții sau unei arhive speciale care să aibă în custodia sa aceste dosare, dar, deoarece, nu s-a adoptat o asemenea decizie, nu este de loc rea nici soluția depozitării lor la Arhiva Națională, care va trebui să asigure și condițiile păstrării lor, în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, și accesul liber la aceste dosare al cercetătorilor, al tuturor celor care doresc să le acceseze.
Europa Liberă: Vorbim despre un numărul impresionant de dosare, prin urmare, această procedură de transfer va necesita mai mult timp. Oare va continua această activitate și după alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie?
Gheorghe Cojocaru: Nici o formațiune politică democratică, oricare s-ar instala la guvernare, nu-și va putea permite să stopeze această deschidere a arhivelor, dimpotrivă, sunt convins că în acest caz lucrurile vor fi duse până la capăt. Arhivele vor trebui deschise, însă, indiferent ce forțe politice se vor instala la guvernare după 28 noiembrie. Mai mult decât atât, raportarea partidelor față de această chestiune a arhivelor va arăta fața lor adevărată și modul în care acestea înțeleg să respecte drepturile fundamentale ale omului în Republica Moldova.
