Miscarea social-politică a Romilor este concurentul cu nr. 21 înscris in buletinul de vot. Invitatul ediției de astăzi e unul din fruntașii formațiunii, Ion Duminică.
Europa Liberă: Cîţi bani aţi cheltuit pînă acum în campania electorală?
EL: Dar v-au trebuit totuşi nişte mijloace financiare. Le-aţi găsit? Le aveţi ? Le folosiţi?
ID: Folosim donaţiile membrilor noştri, ne deplasăm cu automobilele noastre în teritoriu şi vorbim direct cu alegătorii noştri. Nu plătim la nimeni să ne facă campanie, o facem singuri....
EL: Şi publicitate electorală aveţi?
ID: N-avem publicitate electorală, nici audio, nici video. Publicitatea electorală o facem la întîlnirile directe. La Grivova şi la Drochia romii chiar rîd că a fost la ei în sat o maşină care a strigat pe stradă şi-a plecat fără să grăiască cu nimeni.
EL: Colegi de-ai dvs spun că în comunităţile romilor este cea mai săracă infrastructură, casele lor nu sînt conectate la reţelele electrice, nici conductele de gaz, nemaivorbind de aprovizionarea cu apă potabilă. Dar din observaţiile mele şi în rîndurile romilor ar exista două lumi paralele, bogaţii şi săracii, dacă ţinem cont de castelele care s-au ridicat pe dealul Sorocii, sau la Vulcăneşti, prin părţile Nisporenilor.
ID: Romii au un element comun, diversitatea. Deci nu toţi oamenii sînt bogaţi, nu toţi oamenii sînt săraci. Dar marea majoritate a populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, ca şi moldovenii, sînt săraci sub limita existenţei. Castelele acelea de care vorbiţi dvs. majoritatea sînt pustii, sînt nelocuite, pentru cei mai mulţi au plecat peste hotare. Satele rome nu numai că nu au apă, sau drum, dar n-au nici punct medical, n-au nici şcoală, nici grădiniţă de copii. Sînt comunităţi marginalizate şi uitate.
De ani de zile se vorbeşte despre şcoala de la Ursari, unde copiii romi au învăţat într-o încăpere cu două camere, unde învăţau şi clasa I-a, şi clasa a doua şi clasa a treia şi clasa patra. La fel în satul Schinoasa, comuna Ţibiric, raionul Călăraşi. Noi am ridicat aceste probleme, cît de cît s-a rezolvat, vin microbuze şi îi duc pe copii la şcolile din satele apropiate, dar asta nu este destul. Noi vrem să avem şi grădiniţă, şi apă potabilă, noi vrem să avem şi de lucru, vrem drepturile noastre să se respecte. Noi nu cerem ce nu-i al nostru. Noi cerem ce este al nostru.
EL: Dar vor romii să facă şcoală? Sînt şcoli aproape pustii pentru că nu merg copii romi la şcoală...
ID: Eu vă dau exemplu în satul Greceni, o mamă singură cu cinci copii s-a adresat la asistenţa socială, pentru n-are cu ce să-i îmbrace să-i ducă la şcoală. Anul acesta asistenţa socială a spus „copii dvs au primit la 1 iunie ajutor, dar la 1 septembrie nu mai au dreptul să primească”. Şi ni s-a spus că anul acesta s-a hotărît ajutor pentru mame cu mulţi copii doar o dată-n an. La 1 iunie li s-au dat bomboane, biscuiţi şi apă dulce, dar la 1 septembrie copiii n-au avut cu ce să se îmbrace ca să se ducă la şcoală. Cum să rezolvăm problema aceasta?
Ăsta e motivul pentru care noi ne implicăm în politică, ca să rezolvăm problemele romilor la nivel de stat. Statul trebuie să le acorde aceste facilităţi de care populaţia romă şi nu numai ea, dar şi păturile social vulnerabile au nevoie. Pentu că nu există o sistematizare, cineva primeşte, cineva nu primeşte, şi nu există nici un control. Iar romii sînt cei mai discriminaţi şi marginalizaţi pentru că nu-şi cunosc drepturile. Ei trebuie să aibă aceleaşi condiţii ca populaţi majoritară.
EL: În republica Moldova sînt înregistraţi oficial pare-se peste 250 de mii de romi, iar 150 de mii ar avea drept de vot. Cum îi convingeţi, cum îi motivaţi să participe la alegerile parlamentare din 28 noiembrie? Ştiu că în alţi ani, în alte campanii electorale ei erau foarte indiferenţi. şi mulţi dintre ei erau indecişi, nu ştiau pentru cine să voteze.
ID: Pînă în prezent cultura politică şi la romi şi la restul populaţiei este foarte joasă. Practic au fost foarte mult manipulaţi, pentru că au cultură politică joasă.
EL: Manipulaţi de către cine?
ID: De alte partide. Asta că nu se duc la votare e o stigmatizare, ei se duceau la votare, şi pur şi simplu votau pe cei care pe urmă nu le rezolvau problemele, şi probleme lor au rămas nerezolvate pînă în prezent. Toate partidele au promis marea şi sarea, nimeni nu le-a rezolvat. Şi nu numai la romi, eu vorbesc de păturile sociale vulnerabile.
EL: Acum aceşti 150 de mii romi vor ieşi la vot?
ID: Noi încercăm să-i convingem şi umblăm din sat în sat şi le spunem că şansa lor este să fie reprezentați în Parlament, şi nu numai romii, ci şi păturile sociale vulnerabile. Problemele păturilor sărace n-au fost rezolvate pînă în prezent. Noi avem probleme majore care n-ajung la om, sînt formale...
EL: Ca de exemplu?
ID: Ca de exemplu problema limbii, a frontierelor şamd. Noi fiecare ştim în ce limbă vorbim şi ce etnie sîntem, dar problema noastră este sărăcia şi ea e nerezolvată pînă în prezent. Cum v-am spus, romii n-au apă potabilă, n-au lumină electrică, n-au locuinţe, o familie trăieşte într-o casă care cade mîine, poimîine pe ei. N-au cele necesare la limita decenţei, n-au condiţii normale de trai.
Asta e problema principală a romilor, nu problema limbii, nu problema istoriei, frontierelor şi a integrării. Noi vrem să trăim bine. Ca să trăim trebuie s-avem nişte oameni în structurile guvernamentale care să aibă grijă nu numai de romi dar de toate păturile sociale vulnerabile, inclusiv şi de ţărani care n-au loc în piaţă să-şi vîndă produsele, inclusiv şi de familiile tinere car en-au locuinţele sociale promise.
