Linkuri accesibilitate

Extinderea UE temporizată de climatul economic instabil


Stefan Fule și Vlad Filat la Chișinău în septembrie trecut
Stefan Fule și Vlad Filat la Chișinău în septembrie trecut

Stefan Füle: Extinderea rămîne un proces necesar pentru consolidarea stabilității și păcii în Europa.


Comisia Europeană a dat publicităţii marţi un nou raport anual pe tema extinderii Uniunii Europene în care sunt evaluate progresele ţărilor candidate sau aspirante la statutul de candidat pentru aderare. Cu excepţia Turciei şi Islandei, celelalte ţări cărora li s-a promis că vor deveni într-o bună zi membre ale Uniunii Europene sunt ţările Balcanilor de Vest spre care îşi îndreaptă privirile şi Moldova atunci când cere să i se ofere perspective similare.

Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobjakas relatează că, în general, tabloul extinderii Uniunii Europene descris în raportul de ieri este unul sumbru pentru majoritatea ţărilor din Balcanii de Vest, a căror aderare rămâne îndepărtată. Numai Croaţia ar avea şanse să fie primită în Uniunea Europeană în viitorul previzibil. În noul raport, Comisia Europeană nu a stabilit o dată pentru aderarea Croaţiei, dar a spus că negocierile au intrat în faza finală.

Comisarul pentru extindere, Stefan Füle a spus că ele se vor încheia atunci când Croaţia va închide ultimele capitole care se referă în primul rând la domeniul justiţiei şi drepturilor fundamentale, inclusiv la combaterea corupţiei.

În afară de Croaţia, dintre ţările Balcanilor de Vest, numai Macedonia a primit până acum statut de ţară candidată la aderare. Dar Macedonia încă nu a început negocierile, iar Comisia i-a prezentat marţi o lungă listă de reforme care trebuie realizate mai întâi. Principalul obstacol rămâne disputa pe tema denumirii Macedoniei cu Grecia, care blochează începerea negocierilor.

Alte ţări cărora li s-a promis că vor adera într-o bună zi, dar încă nu au primit statutul de candidate, sunt Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Kosovo. Comisia Europeană a decis marţi că Muntenegrul poate dobândi statut de candidată, dar că Albania încă nu este pregătită. Perspectivele celorlalte ţări sunt şi mai îndepărtate. Însă luni, guvernele Uniunii Europene, au căzut de acord ca Albania şi Bosnia să primească primi până la sfârşitul anului regimul de călătorie fără vize în spaţiul Schengen.

Serbia, care se bucură deja de acest regim şi a depus anul acesta cerer de aderare la Uniunea Europeană, a fost lăudată în raportul Comisiei Europene pentru progresele către dialogul cu fosta sa provincie, Kosovo. Dar Belgradului i s-a reamintit că trebuie să coopereze mai strâns cu Tribunalul pentru crimele de război în fosta Iugoslavie.

Bosnia a fost atenţionată că nu îndeplineşte criterii de bază pentru avansarea pe drumul aderării iar constituţia ei nu este conformă Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Nu este mai bună nici situaţia fostei provincii sârbe Kosovo, a cărei independenţă proclamată în 2008 încă nu a fost recunoscută de toate ţările Uniunii Europene. Comisarul Stefan Füle a lăudat cooperarea autorităţilor kosovare cu misiunea europeană pentru statul de drept, EULEX, dara spus că trebuie să fie mai constructive în domeniul cooperării regionale.

În ciuda perspectivelor îndepărtate de aderare ale majorităţii ţărilor din Balcanii de Vest, în multe din ţările vizate reacţia la raportul Comisiei Europene a fost pozitivă. Autorităţile din Croaţia, Macedonia şi Muntenegru mai ales au spus că raportul recunoaşte progresele ţărilor lor pe calea aderării.

Extinderea Uniunii Europene, după cum notează agenţia Reuter, este temperată de criza financiară globală care a redus dorinţa primirii noilor membri, iar îngrijorările legate de corupţie şi supremaţia legii rămân un factor important.

Cu toate acestea, comisarul Füle le-a spus marţi ţărilor membre că extinderea rămâne necesară chiar şi în climatul de incertitudine economică - nu în ultimul rând pentru că întăreşte stabilitatea şi pacea în Europa şi face Uniunea Europeană mai sigură.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG