Summitul ţărilor riverane la Dunăre, organizat ieri la Bucureşti, a dispărut pentru presa de la Bucureşti şi Chişinău, făcând loc ştirii că România şi Republica Moldova au semnat, cu ocazia acestui summit, un tratat care reglementează regimul la frontiera comună. Şi totuşi, strategia Uniunii Europene pentru zona Dunării este un plan de dezvoltare pe termen mediu, de care ar putea profita mai ales ţările sărace din regiune, ca Republica Moldova. Cîteva informaţii despre summitul de la Bucureşti de la Ileana Giurchescu:
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a prezentat strategia drept una din modalităţile eficiente de a şterge discrepanţele mari dintre ţările riverane. Strategia cuprinde unele din cele mai sărace ţări și regiuni ale Europei, cum ar fi Republica Moldova, sudul României si nordul Bulgariei, dar şi unele din cele mai prospere economii europene, ca Germania şi Austria. Strategia nu are un buget separat, proiectele pe care le lansează şi susţine vor fi finanţate din fondurile europene pentru dezvoltare regională. Dar este foarte ambiţioasă.
Premierul Ungariei, Victor Orban, a cărui ţară preia preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în ianuarie, a enumărat paşii logici care ar trebui făcuţi în zona Dunării: mai întâi, România şi Bulgaria trebuie admise în spaţiul Schengen, după care Croaţia trebuie primită în Uniunea Europeană. Urmează accelerarea negocierilor de aderare cu Serbia şi în ultimă instanţă rezolvarea problemei cu numele Republicii Macedonia. Sînt proiecte pe care Orban speră să le ducă la bun sfârşit sau să le accelereze pe perioada preşedinţiei Ungariei.
Strategia pentru zona Dunării prevede modernizarea infrastructurii, dezvoltarea turismului, crearea unui pieţe energetice regionale și, desigur, protejarea mediului înconjurător. Dar prioritatea rămâne mărirea traficului pe Dunăre. Potrivit ultimelor date statistice europene, se foloseşte numai 3 până la 6 % din potenţialul Dunării. În 2007, au fost transportate numai 50 de milioane de tone de bunuri faţă de 300 de milioane de tone, în acelaşi an, pe Rin.
România, în mod special, speră ca în cadrul strategiei pentru Dunăre, să obţină finanţarea a două poduri noi şi a canalului Dunărea –Marea Neagră, după cum a declarat preşedintele Traian Băsescu la summit.