Scandalul finantariii Partidului Comunistilor din Republica Moldova este pomenit numai in Evenimentul zilei, care citeaza informatii difuzate de Agerpres. Stirea anunta in titlu ca PCRM risca excluderea din cursa electorala si exemplifica prin numele a doi tineri, Anton Levitchi si Vitalie Gusev, care figureaza ca finantatori cu cate 15.000 de euro, desi veniturile lor nu sustin in niciun fel acest lucru. Cel dintai nu are un loc de munca, iar al doilea provine dintr-o familie foarte saraca, motiv pentru care a si plecat la munca in Federatia Rusa. Potrivit Evenimentului zilei, daca se va dovedi ca Partidul Comunistilor a falsificat rapoartele depuse, Comisia Electorala Centrala ar putea solicita Curtii Supreme de Justitie sa fie exclus din cursa pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie.
Doua dintre comentariile zilei surprind starea de spirit ingrijoratoare care domneste in Romania, dupa caderea ultimei motiuni de cenzura impotriva guvernului Boc. Mircea Cartarescu scrie in Evenimentul zilei ca Romania este azi ilustrarea cea mai elocventa a neantului cioranian. Citam: „In acest moment nu avem nimic, nici in institutiile statului, nici in strada, nici in sediile partidelor, nici in ambasade, nici in creiere, nici in frigidere”. Si pentru ca „istoria este mai intai drama, apoi farsa”, Cartarescu etaleaza un portret-caricatura al liderului social-democrat Victor Ponta. Citam: „un costum gol, in fruntea unui partid de coropisnite”, aluzie la defilarea presedintelui PSD in fruntea marsului sindical, cu tricolorul arborat peste costum. „Ah, fericite vremuri cand eram basescian!”, exclama comentatorul.
Articolul semnat de Cristian Parvulescu in Romania libera constata dezastrul in planul democratiei si al setului de valori subsumate. „Opinia publica s-a blocat in cea mai neagra stare de spirit de dupa 1990” – spune Parvulescu, care enumera mizele ratate: nu mai exista alternativa guvernamentala, Europa nu mai apare ca solutia miraculoasa, ca acum 10 ani, discursul anticoruptie a fost compromis, iar, aici „asa-zisa politica de dreapta, mizand, in lipsa altor mijloace, pe populism si justitiarism, a transformat atitudinea generala in privinta clasei politice intr-o noua ura de clasa”. Comentariul se incheie pe un avertisment sumbru: chiar daca unii considera ca „mamaliga nu da in clocot”, sentimentul apolitic care predomina in societatea romaneasca nu va ramane nereprezentat. Sunt posibile, considera Cristian Parvulescu, miscari antisistem mult mai ample decat in alte state europene, risc invers proportional cu forta opozitiei din Romania.
