Linkuri accesibilitate

„Aici: atunci şi acum” de Serafim SAKA


Serafim Saka se manifestă în spaţiul public drept un strigător în pustie.

Omul-replică, dacă nu cumva chiar omul-problemă (indiferent de autorităţi, în faţa cărora a preferat să i se „taie” capul, în repetate rânduri, decât să şi-l plece), Serafim Saka se manifestă în spaţiul public, de circa jumătate de veac, drept un strigător în pustie – întrebându-se pe sine şi mai ales interogându-i pe alţii despre toate neaşezările vremurilor noastre. Aici: atunci şi acum, Prut Internaţional, 2010, stă mărturie că autorului nostru nu i-a tăcut niciodată gura, fie că i-a tras de limbă pe confraţii săi – vezi cele două volume de interviuri: Aici şi acum, 1976, şi Pentru tine bat…, 1988 –, fie că a ştiut să-i facă să vorbească pe supravieţuitorii lagărelor staliniste – vezi: Basarabia în GULAG, 1995 –, fie că răspunde el însuşi la întrebările altora – vezi: Din periodice (1972-2009). Necenzurată interior, vorbirea directă a lui Serafim Saka spunea lucrurilor pe nume atunci când majoritatea abia dacă îndrăznea să deschidă gură – deloc întâmplător, unele dialoguri (cel cu Petru Cărare, Vasile Vasilache, Ion Vatamanu) trebuie să aştepte perestroika lui Gorby, pentru a vedea lumina tiparului.

„De la mine se cerea să nu scriu ca mine, să scriu ca ceilalţi. Iar ceilalţi erau – cu foarte mici excepţii – tot timpul aceiaşi. Scriind numai ca mine, m-am expus riscului de a nu avea cititori. Cititorii cresc odată cu literatura, iar literatura de aici era ţinută în condiţii de necreştere. (…) În acele timpuri neroade, singurii prieteni pe care i-am avut au fost literatura şi scriitorii lumii (inclusiv cei din care am tradus), lor datorându-le orientarea mea în timpul lumii şi mai puţin în vremurile şi realităţile noastre dorite cât mai locale”, se confesa – magistral – în 2005 autorul Liniei de plutire. Între timp, din locală, literatura română din Basarabia ajunge să se impună şi la Iaşi sau Bucureşti, nu în ultimul rând (şi) graţie prozatorului Serafim Saka – din „categoria marilor cârtitori” (Laurenţiu Ulici) pe care l-a dat Basarabia culturii române.

Pe aceeași temă

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG