Bucureştiul şi-a exprimat disponibilitatea de a semna un tratat care să vizeze frontiera dintre România şi Republica Moldova după o lungă perioadă de reţinere principială în acest sens. Documentul ar urma să fie semnat chiar înainte ca la Chişinău să fie instalată o nouă guvernare după alegerile din 28 noiembrie. Vom discuta despre motivele şi consecinţele unui asemenea gest cu analistul politic Petru Bogatu.
Europa Liberă: Dle Bogatu, Tratatul de frontieră moldo-român, convenţional vorbind, este aproape finalizat după mai multe runde de negocieri, iar preşedintele Băsescu a declarat – e adevărat în felul său – că Bucureştiul va semna acest document. Ceva mai înainte dl Băsescu afirmase că nu va semna niciodată un document privind frontiera care să consfinţească tratatul Molotov – Ribbentrop. Ce fel de document ar putea fi cel finalizat şi gata de semnat, de vreme ce şeful statului român consideră că îl fereşte deja de parteneriatul cu domnii Molotov şi Ribbentrop?
Europa Liberă: ...ce diferenţe ar trebui văzute din perspectiva omului simplu între acest fel de acord şi unul cu caracter politic, să spunem, sau clasic?
Petru Bogatu: Un acord politic, un acord clasic, aşa cum am spus, trebuie mai întîi de toate să delimiteze frontiera. Tocmai la asta s-a referit şi preşedintele Băsescu care a spus că un preşedinte român nu va semna un tratat care va lansa noi frontiere pe râul Prut. În cazul nostru, al celor două state de pe ambele maluri ale Prutului, cred că nici nu este nevoie de un astfel de acord. Ca, de exemplu, în situaţia Ucrainei, cînd R. Moldova şi Ucraina, acum zece ani şi ceva, s-au văzut silite să semneze un atare tratat pentru că, în rest, în estul R. Moldova nu exista de fapt o frontieră. Exista o graniţă declarată doar, pentru că în Uniunea Sovietică frontierele lipseau între fostele republici din URSS. Acolo, desigur, se impunea un acord care ar fi asigurat demarcarea şi delimitarea frontierei, lucru care s-a şi întâmplat, evident cu o sumedenie de probleme şi erori comise, părere exprimată de mai mulţi analişti ulterior.
În situaţia R. Moldova şi României cred că nu e nevoie de aşa ceva şi se pare că există în linii mari o unitate de opinii între oficialitățile de la Bucureşti şi cele actuale de la Chişinău în privinţa unui atare acord, care, în fond, ar pune la punct regimul de frontieră, modul de funcţionare al frontierei moldo-române.
Europa Liberă: Modul în care va fi denumit totuşi acest document pare să rămână o sursă de divergenţe între negociatorii de la Chişinău şi Bucureşti? Cât de mare este probabilitatea ca acest subiect să nu poată fi depăşit?
Petru Bogatu: Nu putem, sigur, să ne pronunţăm azi, categoric, asupra faptului dacă va fi semnat în cel mai curând timp posibil, având în vedere că la Chişinău a început campania electorală. Dar divergenţele despre care vorbiţi nu sunt atât de semnificative ca să se constituie într-un obstacol pentru semnarea tratatului. În fond, Băsescu, spunând că va fi totuşi semnat un atare acord, a ridicat de fapt mingea la fileu actualei guvernări, ca prin semnarea unui acord de acest gen să le ia apele comuniştilor care speculează lipsa unui tratat de frontieră între R. Moldova şi România. Şi având în vedere faptul că această problemă va fi speculată şi în campania electorală care a început deja, speculată de către comunişti, putem presupune că se va încerca semnarea tratatului pînă la alegeri. Deşi sigur că nimeni nu poate pune mâna în foc că se va reuşi acest fapt.
Europa Liberă: Cât de vulnerabil poate fi acest document în faţa opoziţiei comuniste care n-a încetat niciodată să acuze România de sfidarea principiilor şi practicilor europene în relaţiile dintre două state suverane? Va rămâne la fel de vulnerabil sau opoziţia comunistă va fi extrem de impresionată de semnarea acestui document şi... ?
Petru Bogatu: ...nu cred că opoziţia comunistă va fi impresionată şi, desigur păcălită de un astfel de tratat, pentru că Voronin şi formaţiunea sa aşteaptă un acord politic care, am spus, ar delimita din nou frontiera. Dar frontiera este delimitată încă de pe vremea graniţei sovieto-române şi această graniţă a fost recunoscută oficial de către Bucureşti. Deci nu este nevoie de aşa ceva. Este vorba despre percepţia publică şi, deci, asta l-a interesat cred că pe Băsescu. Şi asta îşi doreşte probabil alianţa, partidele din AIE. În percepţia publică, desigur, că semnarea unui atare document ar însemna rezolvarea unei probleme. Şi sub aspectul politicii reale, asta ar însemna într-adevăr rezolvarea unei probleme, pentru că altă problemă în afară de regimul de frontieră de la Prut nu există, repet, şi nu este nevoie, nu se impune delimitarea, o nouă delimitare a frontierei.
Europa Liberă: Pe de altă parte, aşteptările componentelor Alianţei pentru IE sunt diferite faţă de acest subiect? Ce se întâmplă dacă varianta propusă de document va mulţumi, de exemplu, „stejarul”, dar nu însă şi „trandafirul” sau „soarele”?
Petru Bogatu: Cred că, în linii mari, va mulţumi toată lumea. Am putea presupune că PD ar vrea mai mult, dar ca soluţie sau ca paliativ în campania electorală ar fi un lucru bun. Şi pentru democrați, pentru că partidul lui Dumitru Diacov poate fi înţeles - este o formaţiune de stânga care încearcă să se impună în mijlocul electoratului care în mod tradiţioanl pînă acum a votat pentru Partidul Comuniştilor şi care are anumite prejudecăţi în ceea ce priveşte acest subiect – hotarul de la Prut dintre România şi Republica Moldova. De aceea, anumite diferenţe de opinii vor fi, dar important este că semnificative diferenţe de opinii între oficialităţile române şi cele de la Chişinău, repet, nu există, iar cele care există, păreea mea este că pot fi depăşite în cel mai apropiat timp cu putinţă.
Europa Liberă: Cine va semna sau cine ar fi firesc şi indicat să semneze acest document?
Petru Bogatu: Probabil ar putea să fie semnat sau de prim-miniştrii celor două ţări, sau de preşedinţii de la Bucureşti şi Chişinău, având în vedere că şi R. Moldova şi România au instituţii prezindenţiale puternice care, chiar cu anumite elemente de republică semiprezidenţială, sunt deci preşedinţi jucători şi la Chişinău, şi la Bucureşti. Nu este exclus, deci, să fie semnat acest document de către preşedinţi.
Europa Liberă: Dle Bogatu, vă mulţumim.
