Ministerul Economiei consideră de cuviinţă să descurajeze debranşarea apartamentelor de la sistemul centralizat de încălzire prin majorarea de şase ori a tarifelor la căldură pentru cei care doresc să divorţeze de Termocom. Echitabil? Raţional? Justificat? Vom discuta în această dimineaţă cu unul dintre criticii duri ai acestei intenţii, consilierul municipal şi cunoscutul fruntaş al vieţii publice Oleg Cernei.
Europa Libera: Dle Cernei, poziţia Dvs este deja pentru mulţi cunoscută: ceea ce doreşte Ministerul Economiei – de a mări costurile divorţului de Termocom - este nejustificat şi inechitabil. Dvs., de altfel, sunteţi „autonomist”? Adică aveţi în locuinţă un sistem autonom de încălzire sau aţi rămas cu Termocom-ul?
Oleg Cernei: Să înţeleg că mă întrebaţi dacă urmăresc interesele mele în primul rînd.
Europa Libera: Nu, pentru a lămuri oarecum situaţia şi a lăsa la o parte orice suspiciuni în sensul discuţiei noastre.
Oleg Cernei: Eu sunt consilier municipal la al doilea mandat şi, doi, sunt director executiv al Consiliului municipal al asociaţiilor de locatari şi mă ocup de gestionarea fondului locativ de 12 ani. Adică, cunosc în detalii sistemul de gestionare a fondului locativ, inclusiv alimentarea lui cu servicii. Plus, am participat la elaborarea hotărîrii de guvern 191 care reglementează prestarea serviciilor şi contractarea acestor servicii de către consumatori. Şi îmi aduc aminte bine situaţia cînd în baza acestei hotărîri din 2002 s-a permis debranşarea de la sistemul centralizat a consumatorilor, care a venit pe un fond de prestare necalitativă a acestui serviciu către consumatori, adică temperaturi de 10-11 grade în apartamente, şi facturarea excesivă a acestui serviciu. Oamenii au fost nevoiţi, cu acordul guvernului, să se debranşeze de la sistemul centralizat de încălzire. În municipiul Chişinău avem 200 de mii de apartamente. Din 2002 şi pînă acum, sunt deconectate de la sistemul centralizat 20558 de apartamente, iar în municipiul Bălţi, din 33 de mii de apartamente s-au debranşat 10 mii. Oamenii nu au făcut-o din dorinţa de a face nişte cheltuieli, ci din nevoia de a avea căldură în apartamente. Şi au făcut o investiţie de la 5 la 7 mii de euro. Şi atunci, în baza hotărîrii de guvern, s-a impus o plată pentru coloana care merge prin bloc, de 5 procente. Acum Ministerul Economiei spune că această plată este foarte mică şi trebuie să o majorăm pînă la 30 de procente.
Europa Libera: Ce spun, de fapt, reprezentanţii Ministerului Economiei şi ai monopolistului pe încălzire este că cei nedebranşaţi de la Termocom ar plăti parţial pentru cei debranşaţi. Adică, cei cu sistem autonom ar plăti cu patru cincimi mai puţin pentru ţeava comună care le trece prin casă, pentru spaţiile de uz comun şi pentru faptul că pereţii comuni cu vecinii le menţin sau le sporesc căldura din locuinţe. În primul rând, prin ce calcule se ajunge la astfel de constatări şi cât de credibile pot fi?
Oleg Cernei: Iată, eu vă spun. În primul rînd ei argumentează prin faptul că cca. 30 de procente din suprafaţa caselor de locuit cu încălzire centralizată constituie suprafeţe de uz comun. Adică, cheltuielile de încălzire pe care trebuie să le suporte în comun locatarii. Cum au fost stabilite aceste 30 de procente, nimeni nu ştie, pentru că nimeni nu a calculat de facto. Al doilea aspect este că conform legii condominiului spaţiului locativ, proprietarii spaţiului locativ sunt obligaţi să suporte cheltuielile pentru întreţinerea spaţiilor de uz comun. Asta înseamnă subsol, scara blocului, etajul tehnic şi alte încăperi auxiliare. Dar din cîte cunoaştem, în municipiul Chişinău, în toate scările blocurilor au fost scoase caloriferele, în subsoluri nu sunt calorifere, la etajele tehnice – nu sunt calorifere. Cum poţi să impui o plată de 30 de procente pentru participarea la spaţiile de uz comun care nu au sisteme de încălzire.
Al doilea aspect foarte important este că la momentul de faţă nu s-a făcut nici un calcul care este plata pentru consumul energiei termice pentru un apartament conectat la un sistem autonom şi altul centralizat. Fiindcă cei care au încălzire autonomă plătesc pe alocuri mai mult decît cei cu încălzire centralizată. Iată, pe Ştefan cel Mare avem, un bloc locativ în care din 26 de apartamente, 20 au încălzire autonomă şi 6 – centralizată. Cine pe cine încălzeşte, cei cu automonă pe cei cu centralizată sau invers. Cine a calculat.
În plus, este o problemă foarte serioasă vizavi de o concepţie a Ministerului Economiei despre ce facem cu blocurile construite noi. Toate blocurile noi au încălzire autonomă, fie prin centrală la bloc, fie prin centrală la apartament. Asta avantajează sistemul centralizat sau invers. Asta pune în pericol securitatea energetică a Chişinăului, a Republici. Fiindcă noi avem un sistem centralizat – CET1, CET2 – avem reţelele acestea magistrale care trebuie întreţinute. Sau în momentul în care noi promovăm sistemul autonom de încălzire în cazul fondului locativ nou – nu văd o concepţie clară în acest sens...
Europa Libera: Mi-a sărit în ochi afirmaţia unui şef de CET care a fost citat revoltându-se: „De ce – zicea el - 15% din consumatori trebuie să aibă drepturi mai mari decât cei 85% care nu vor avea posibilitate niciodată să-şi instaleze cazane de încălzire autonomă? De ce le-am dat voie celor 15% să intre în buzunar la cei 85%.?” Dincolo de faptul, dle Cernei, că asta parcă ar instiga la gâlceavă între vecini, chiar s-au băgat şi se bagă cei cu autonomie termică în buzunarele celorlalţi?
Oleg Cernei: Eu cred că este o declaraţie nefondată. Eu vreau să vă aduc aminte că în 2002-2003, chiar preşedintele Voronin de atunci a făcut o declaraţie destul de gravă că trebuie de decentralizat sistemul de încălzire. Statul a încurajat ceea ce avem de fapt în prezent şi a creat cadrul legal pentru asta, iar consumatorii nu au făcut decît să respecte nişte reguli stabilite de stat. În plus, toate instituţiile de stat au sistem autonom de încălzire, adică vor un confort termic. Dacă luăm fondul locativ de pe perimetrul străzilor Kogălniceanu, Puşkin, S. Lazo, unde trăieşte toată funcţionărimea statului, toţi au încălzire autonomă. Şi atunci de ce toată funcţionărimea şi-a instalat încălzire autonomă, înseamnă că ăştia au băgat mînă în buzunarul oamenilor, după logică acestui domn de la CET.
Europa Libera: Ce este mai greu de înţeles e că cei care propun majorarea tarifului de la 5 la 30 de procente şi, respectiv, ştiu că vor înfuria zeci de mii de familii o fac totuşi, alogic parcă, în plin sezon electoral. Poate că problema este într-adevăr atât de gravă şi necesită soluţii de acest gen ? Sau cum şi, mai ales, de ce tocmai acum credeţi că s-a ajuns la mintea cea de pe urmă a Termocom-ului? De ce nu s-a pus problema atunci când s-a acceptat pas cu pas debranşarea a circa 20 de mii de apartamente în Chişinău, din cele 199 de mii?
Oleg Cernei: Iniţiativa nu este a Termocom-ului. Iată, eu am în faţă un document adresat lui Valeriu Lazăr, ministrul economiei, de către dl Puşcuţă şi dl. Pop, în care scrie că în adresa autorităţilor a parvenit un demers de la societatea pe acţiuni CET NORD în care se sesizează problema inechităţii cuantumului plăţilor pentru încălzirea termică. Totul a început de la Bălţi, unde noi ştim cine conduce primăria. Eu l-am întrebat pe Lazăr cum explică această iniţiativă. El spune că trebuie să descurajăm noi debranşări.
Europa Libera: De fapt, măsurile propuse de Ministerul Economiei ar viza deocamdată doar pe cei cu intenţia de a se debranşa, nu însă şi pe cei care au făcut-o deja pe cheltuială mare… Aşa este?
Oleg Cernei: Nu, conform hotărîrii 191, toţi care sunt la sistem autonom vor plăti. A doua măsură este să se ceară acceptul vecinilor pentru debranşare. Este clar că acest acord nu va exista. Eu cred că trebuie să avem o discuţie serioasă, analizată economic pentru orice iniţiativă. Ceea ce avem este, din păcate, o măsură care va lovi în o parte din cetăţeni, care au suportat cheltuieli enorme şi acum sunt nedreptăţiţi.
Europa Libera: Chiar Dvs spuneaţi la un moment dat că ar exista avantaje ale sistemului centralizat de încălzire? Care să fie acestea?
Oleg Cernei: Eu am adus cîteva argumente. Noi depindem o sută de procente de resursele energetice din Federaţia Rusă, am avut cu doi ani în urmă o situaţie în care a fost închis gazul şi atunci CET-urile lucrau pe păcură. Ce fac în această situaţie cei cu sistem autonom. Problema este că nu avem alternativă atunci cînd avem doar sistem autonom. Avantajul sistemului centralizat este că cel care are centrală de apartament, se poate conecta în caz de nevoie la sistemul centralizat.
Europa Libera: Există vreo statistică a celor autonomi care să se fi întors cu - iertaţi-mi limbajul – cu coada între picioare la un Termocom mai atractiv decât înainte?
Oleg Cernei: Nu există nici un consumator. Iar majoritatea celor care au centrală termică autonomă în casă deja şi-a conectat căldura.
Europa Libera: Dle Cernei, vă mulţumim.
