Actualitatea. (Moderator : Radu Călin Cristea; corespondent: Sabina Fati).
Efectele răsturnării regimului Milosevici pentru România.
Analiştii politici de la Bucuresti sunt şi ei cu ochii la televizor şi la informaţiile furnizate de agenţiile de presă. Evenimentele de la Belgrad sunt în mişcare şi, la această oră cel puţin, încărcate de destule incertitudini. Revenirea la democraţie a Iugoslaviei nu se opreşte doar la Miloşevici, chiar daca el şi camarila acestuia rămîn principalele obstacole în calea întoarcerii la normalitate a unei ţări ce a gravitat în ultimul deceniu pe orbite imprevizibile. După cum veţi putea auzi si din opiniile unor analişti politici, contactaţi de Sabina Fati, dinspre Bucureşti pare să se vadă deocamdată numai viitorul foarte apropiat al Iugoslaviei fără Miloşevici.
Schimbarea puterii la Belgrad va modifica peisajul internaţional din Centrul şi Sud Estul Europei. Specialiştii în politica externă spun însă că deşi lucrurile se vor mişca într-o direcţie bună, va trebui să treaca mult timp 10- 15 ani pentru ca ele să intre în normal. Politologul Stelian Tănase se îndoieşte ca liderul forţelor democratice de la Belgrad va şti cum să rezolve problemele delicate din zonele iugoslave cu potenţial conflictual.
Stelian Tănase: „Cine crede că situaţia Iugoslaviei se schimbă numai pentru că a plecat Miloşevici se înşeală: rămîne problema Kosovo, rămîne problema Muntenegru, rămîn alte şi alte probleme pentru care nu ştim ce soluţii angajează noua putere de la Belgrad.”
Europa Liberă: Este în stare Koştuniţa să administreze toate aceste potenţiale conflicte de acolo ?
Stelian Tănase: „Tocmai aceasta este întrebarea mare care rămîne acum.”
*
Căderea regimului Miloşevici va rezolva principalele probleme din Balcani în opinia lui Bazil Stefan, şeful secţiei de politică internaţională de la Romania Liberă care argumentează aceasta ipoteză în ecuaţia cauză-efect.
Bazil Ștefan: „Vedeţi, din cauza acestui regim de la Belgrad, regimul Miloşevici, au avut loc primele războaie în Europa după al doilea război mondial. El a fost la originea tuturor acestor conflicte şi a tensiunilor pe care le-au provocat conflictele armate respective şi la nivel internaţional. Nu mai vorbesc despre repercusiunile asupra situaţiei Romaniei. Pierderile din cauza sancţiunilor, embargoului, şi aşa mai departe. Eu nu văd decît un viitor roz, ca sa zic aşa”.
Specialistul în politică externă al Romaniei libere este convins în acelaşi timp că relaţiile diplomatice dintre Bucureşti si Belgrad vor reveni la normal, în beneficiul ambelor ţări.
*
Politologul Stelian Tănase notează cîteva din problemele comune pe care Iugoslavia şi Romania ar trebui să le rezolve în timp cît mai scurt.
Stelian Tănase: „Sunt cîteva probleme care trebuie rezolvate. In primul rînd clarificarea poziţiei Romaniei în momentul NATO, trebuie de asemenea reluate relaţiile de bună vecinătate pentru că există interese comune în regiune, iar Iugoslavia este într-un moment cînd are nevoie de multă asistenţă şi de vecini de încredere. Eu cred că asta va face bine şi Belgradului ţi Bucureştiului, plus că sunt cîteva probleme punctuale, cum ar fi problema Dunării şi a blocării ei care trebuie rezolvată de urgenţă.”
L-am mai întrebat pe Stelian Tănase, dacă şi în ce fel vor fi modificate şansele Romaniei de aderare la NATO prin schimbarea de regim de la Belgrad.
Stelian Tănase: „Este în avantajul acestui proces pentru că Romania reprezintă interesul de a fi un factor de stabilitate mai puternic, dar aş vrea să spun că este şi o logică internaţională care are paradoxurile ei. De pildă, în toată aceasta perioadă a crizei din Balcani, tot răul din Balcani a fost spre binele Romaniei şi deschiderea procesului de negocieri de aderarea a Romaniei la EU şi NATO este în legătură cu aceasta. Romania a fost atunci acceptată tocmai pe criterii strategice, diplomatice şi politice. Si mult mai puţin economice. Pentru că, cu cît situaţia era mai dificilă, mai critica în Balcani, cu atit mai mult era nevoie ca Romania sa fie stabilă. Să fie un punct fix în jocul regional. Evident că revenirea Iugoslaviei într-un plan democratic atenuează puţin rolul Romaniei de factor stabilizator. Dar nu trebuie să vedem aceasta transformare peste noapte şi va fi un proces de lunga durată, aceasta schimbare de rol, şi pînă atunci, Romania, sigur, in mod normal va trebui să fie membra in EU şi poate în NATO.” (...)
*
Madgalena Boiangiu redactor şef adjunct la Dilema: „Cred că integrarea noastră se rezolvă în primul rănd la Bucuresti, adică de ritmul, pe care il va avea Bucurestiul acordîndu-se la cerinţele externe, va depinde integrarea. Nu cred că integrarea in NATO se va modifica. Ajutorul Uniunii Europene şi atentia Uniunii Europene se va modifica. Adică de acolo vor pleca mai multe fonduri spre Belgrad, va fi o atenţie mai mare pentru refacerea economiei, deci si Romania va cădea cumva pe planul doi. Desigur, în măsura în care ea a fost vreodată pe prim plan. Ceea ce mie nu mi s-a părut că s-a întimplat.” (...)
