Alegerile de duminică din Bosnia-Herţegovina par să confirme că diviziunile inter-etnice adânci persistă în ţara balcanică. Rezultatele arată că musulmanii şi croaţii au ales politicieni moderaţi să-i reprezinte în preşedinţia tripartită a federaţiei bosniace. Dar în entitatea ei sârbă, au învins candidaţii care se pronunţă pentru separare.
Cetăţenii Bosniei-Herţegovina au fost chemaţi duminică la urne să aleagă nu doar echipa tripartită la preşedinţia ţării, ci şi parlamentul central, câteva parlamente regionale şi preşedintele republicii Srbska, entitatea sârbilor bosniaci.
Dar atenţia s-a concentrat asupra preşedinţiei tripartite a federaţiei bosniace unde diviziunile inter-etnice adânci se văd cel mai bine. Potrivit rezultatelor preliminare date publicităţii luni seara, alegătorii musulmani l-au ales pe Bakir Izetbegovic, fiul fostului lider bosniac din perioada războiului din anii 1990, iar cei croaţi i-au oferit lui Zeljko Komsic un nou mandat de patru ani în preşedinţia tripartită. Ambii sunt politicieni moderaţi care cred într-o Bosnie unitară.
Izetbegovic declara jurnaliştilor încă înainte de aflarea rezultatelor că preşedinţia tripartită nouă trebuie să aducă stabilitate în Bosnia-Herţegovina şi un viitor mai bun cetăţenilor ei, cu alte cuvinte – pace şi condiţii pentru dezvoltarea economică. Croatul Komsic a spus că drumul va fi dificil dar le-a promis cetăţenilor din Bosnia-Herţegovina că nu-i va dezamăgi.
Şansele unui nou început pentru depăşirea diviziunilor inter-etnice sunt însă puse sub semnul întrebării de rezultatele din Republica Srbska. Nebojsa Radmanovic, care sprijină separarea ei, a obţinut un mandat proaspăt în preşedinţia colectivă a federaţiei bosniace. De asemenea, sârbii bosniaci l-au ales ca preşedinte al Republicii Srbska pe naţionalistul sârb Milorad Dodik.
Corespondenţii Europei Libere în Bosnia-Herţegovina relatează că realegerea lui Radmanovic înseamnă că vechile linii de divizare în sânul conducerii bosniace vor persista, perpetuând instabilitatea politică internă şi umbrind perspectivele de integrare a ţării în Uniunea Europeană şi NATO.
Uniunea Europeană spune că întărirea guvernului central este o condiţie cheie pentru admiterea Bonsiei-Herţegovina. Îndelungatele negocieri conduse de Uniunea Europeană şi Statele Unite pentru o reformă constituţională care să întărească şi simplifice structurile centrale de guvernare au fost oprite anul acesta în aşteptarea alegerilor de duminica trecută.
Luni, Departamentul de Stat american a cerut nou aleşilor lideri ai Bosniei-Herţegovina să găsească limbaj comun. Purtătorul de cuvânt Philip Crowley a spus că Washingtonul aşteaptă plin de speranţe formarea unui guvern decis să găsească soluţii pentru vechile probleme inclusiv constituţionale pentru a putea pune ţara pe calea fermă a integrării euroatlantice.
Alegerile s-au ţinut duminică pentru a şasea oară în Bosnia-Herţegovina de la sfârşitul războiului din 1992-1995. Observatorii internaţionali au spus că alegerile au decurs în general bine, dar şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul mare de voturi, în jur de 10 la sută, care au fost invalidate în partea sârbă a ţării.
Cetăţenii Bosniei-Herţegovina au fost chemaţi duminică la urne să aleagă nu doar echipa tripartită la preşedinţia ţării, ci şi parlamentul central, câteva parlamente regionale şi preşedintele republicii Srbska, entitatea sârbilor bosniaci.
Dar atenţia s-a concentrat asupra preşedinţiei tripartite a federaţiei bosniace unde diviziunile inter-etnice adânci se văd cel mai bine. Potrivit rezultatelor preliminare date publicităţii luni seara, alegătorii musulmani l-au ales pe Bakir Izetbegovic, fiul fostului lider bosniac din perioada războiului din anii 1990, iar cei croaţi i-au oferit lui Zeljko Komsic un nou mandat de patru ani în preşedinţia tripartită. Ambii sunt politicieni moderaţi care cred într-o Bosnie unitară.
Izetbegovic declara jurnaliştilor încă înainte de aflarea rezultatelor că preşedinţia tripartită nouă trebuie să aducă stabilitate în Bosnia-Herţegovina şi un viitor mai bun cetăţenilor ei, cu alte cuvinte – pace şi condiţii pentru dezvoltarea economică. Croatul Komsic a spus că drumul va fi dificil dar le-a promis cetăţenilor din Bosnia-Herţegovina că nu-i va dezamăgi.
Şansele unui nou început pentru depăşirea diviziunilor inter-etnice sunt însă puse sub semnul întrebării de rezultatele din Republica Srbska. Nebojsa Radmanovic, care sprijină separarea ei, a obţinut un mandat proaspăt în preşedinţia colectivă a federaţiei bosniace. De asemenea, sârbii bosniaci l-au ales ca preşedinte al Republicii Srbska pe naţionalistul sârb Milorad Dodik.
Corespondenţii Europei Libere în Bosnia-Herţegovina relatează că realegerea lui Radmanovic înseamnă că vechile linii de divizare în sânul conducerii bosniace vor persista, perpetuând instabilitatea politică internă şi umbrind perspectivele de integrare a ţării în Uniunea Europeană şi NATO.
Uniunea Europeană spune că întărirea guvernului central este o condiţie cheie pentru admiterea Bonsiei-Herţegovina. Îndelungatele negocieri conduse de Uniunea Europeană şi Statele Unite pentru o reformă constituţională care să întărească şi simplifice structurile centrale de guvernare au fost oprite anul acesta în aşteptarea alegerilor de duminica trecută.
Luni, Departamentul de Stat american a cerut nou aleşilor lideri ai Bosniei-Herţegovina să găsească limbaj comun. Purtătorul de cuvânt Philip Crowley a spus că Washingtonul aşteaptă plin de speranţe formarea unui guvern decis să găsească soluţii pentru vechile probleme inclusiv constituţionale pentru a putea pune ţara pe calea fermă a integrării euroatlantice.
Alegerile s-au ţinut duminică pentru a şasea oară în Bosnia-Herţegovina de la sfârşitul războiului din 1992-1995. Observatorii internaţionali au spus că alegerile au decurs în general bine, dar şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul mare de voturi, în jur de 10 la sută, care au fost invalidate în partea sârbă a ţării.
