Linkuri accesibilitate

Manevrele Moscovei de a-și spori sfera de influență în Europa Centrală


Castelul de la Praga
Castelul de la Praga

Atomstroyexport speră să primească contractul de a construi două noi reactoare nucleare la centrala atomică Temelin.

Rusia este cel mai mare exportator de energie din lume şi înţelege să folosească acest atu pentru a recâştiga ce a pierdut, s-ar fi spus ireversibil, între 1989 şi 1991: zona sa de influenţă în centrul şi estul Europei. Corespondenţii Europei Libere Gregory Feifer şi Brian Whitmore analizează rolul jucat de Cehia în strategia Rusiei.

Cea mai mare companie cehă de electricitate CEZ este o companie de stat, cu un program ambiţios de extindere a afacerilor în domeniul nuclear şi cu multe interese în lumea politică. CEZ controlează centrala nucleară de la Temeli, care produce o treime din electricitatea consumată în Cehia. Şi vrea să mai construiască două reactoare. O strategie logică pe măsură ce guvernul închide treptat centralele pe cărbune, mult mai poluante.

CEZ nu este însă o simplă companiei de stat: este cea mai mare companiei energetică din Europa centrală şi de est, finanţează principalele două partide din Cehia şi participă în multe afaceri, motiv pentru care unii vorbesc despre Republica CEZ în loc de Cehă.

Pentru fostul lider al partidului ecologist şi fost ministru al mediului Martin Bursik, CEZ controlează statul sau mare parte din el, şi nu invers, motiv pentru care cere în primul rând mai multă transparenţă decizională. CEZ influenţează formularea legilor, stabileşte preţurile la electricitate şi regulile după care funcţionează piaţa utilităţilor, precizează Martin Bursik.

Dar publicul nu ştie care este structura de conducere a companiei. 3 firme s-au declarat interesate de proiectul de a construi cele două noi reactoare de la Temelin: Areva din Franța, Westinghouse, firmă americană cumpărată de capitalul japonez şi Atomstroyexport, concernul de stat rus. CEZ s-a declarat mulţumită de aceste trei firme, toate bine calificate şi cu o experienţă remarcabilă. Determinant va fi preţul.

Pentru Vaclav Baturska, emisarul Cehiei în probleme de securitate energetică, lucrurile nu sunt aşa de simple. Pentru Baturska este vorba de o alegere între civilizaţii. Este vorba de cea mai mare investiţie din ultimii ani şi Baturska vrea ca aceasta să fie făcută cu o firmă franceză sau americană. În nici un caz cu una rusească. Companiile din Rusia exportă corupţie, argumentează Baturska. Iar prin corupţie, Rusia îşi va putea întinde influenţa mult peste graniţele industriei energetice.

Vaclav Baturska este aproape convins că până la urmă, Atomstroyexport va face oferta cea mai avantajoasă, pentru că „Putin va fi dispus să plătească pentru Cehia, nu numai pentru două reactoare nucleare”.

Iniţial, guvernul a spus că CEZ trebuie să aleagă singură compania care va construi reactoarele, dar Bartuska a reuşit să facă dintr-o simplă afacere una cu miză politică. Aşa că acum, guvernul va avea ultimul cuvânt de spus.

Fost lider al studenţilor, arestat sub regimul comunist, Bartuska este unul din puţinii politicieni cehi care avertizează împotriva pericolului rusesc. Şi este criticat pentru poziţia sa exclusivist pro occidentală.

Partea rusă respinge temerile lui Bartuska drept nefondate. Sergei Mykoian, din partea Camerei de comerţ a Rusiei, argumentează că este un avantaj ca statul să fie posesorul firmei care va câştiga proiectul Temelin pentru că statul este şi garantul proiectului. Conştient de dezavantajul de a fi o firmă de stat, concernul Atomstroyexport a creat anul trecut o firmă mixtă cu Skoda JS. Şi astfel o firmă ceho-rusă, este cea care luptă pentru proiectul nuclear. Numai că însuşi directorul de la Skoda JS, Miroslav Fiala a recunoscut că firma sa reprezintă interese de stat ruseşti.

În timp ce Rusia este foarte activă, cum se vede. Statele Unite par să ignore întreagă problemă. O singură data, iarna trecută, vice-preşedintele Joe Biden a pledat pentru Westinghouse.

„Statele Unite nu au timp de noi. Suntem o ţară mică undeva în Europa Centrală, înconjurată oricum de alte ţări mult mai importante. De ce să le pese ?” – aşa comenta, în vară, pasivitatea americană Karl Schwarzenberg, înainte de a deveni ministru de externe al Cehiei.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG