22 septembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Dezbaterea în jurul Legii audiovizualului.
Dan Ionescu: Ministrul rus pentru presă, radioteleviziune şi mijloace de comunicare în masă, Mihail Lesin, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu recenta decizie a Curţii de Apel a Republicii Moldova de a retrage licenţele de emisie mai multor posturi de radio şi de televiziune, care emit integral sau parţial în limba rusă, pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice. Într-o telegramă adresată premierului rus, Mihail Casianov, şi ministrului Afacerilor Externe, Igor Ivanov, Lesin a apreciat, că în Republica Moldova s-a declanşat o adevărată campanie împotriva posturilor de radio şi televiziune, care emit în limba rusă.
În acest context, Lesin a cerut să fie examinată oportunitatea unei vizite la Moscova a primului ministru moldovean, Dumitru Braghiş, preconizată pentru săptămâna viitoare. În caz contrar la negocierile, pe care le va purta Braghiş la Moscova, să fie pusă în mod tranşant problema anulării deciziei Curţii de Apel. Între timp, la Chişinău această decizie a continuat să provoace reacţii dintre cele mai diferite. Amănunte de la Alexandru Eftode.
După ce Curtea de Apel a decis acum două zile retragerea licenţelor pentru mai multe posturi de radio şi TV pentru încălcarea legislaţiei lingvistice, deputaţii Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă şi cei comunişti solicită modificarea Legii audiovizualului, în baza căreea a acţionat instanţa. În actuala redacţie, Legea prevede că 65 % din volumul total de emisie a posturilor locale trebuie să fie în limba română.
Modificările, înaintate de către comunişti şi deputaţii din blocul lui Dumitru Diacov, stabilesc că proporţia de 65 % se referă doar la emisiunile proprii ale instituţiilor audiovizuale moldovene, ci nu şi la cele retransmise. Să menţionăm, că şapte din cele opt staţii de radio, care au pierdut la Curtea de Apel procesul iniţiat de Clubul absolvenţilor instituţiilor din România şi Occident, CAIRO, retransmit aproape integral emisiunile unor posturi de la Moscova. În Chişinău există doar patru posturi de radio, care au un procent regulamentar de emisiuni în limba română.
Unul dintre autorii modificărilor, deputatul Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, Alexei Tulbure, susţine că prevederea cu 65 % din volumul total de emisie în limba română lezează drepturile minorităţii ruse şi ale cetăţenilor, care doresc să asculte posturile moscovite. Opinia deputatului Tulbure coincide cu cea a ambasadorului Federaţiei Ruse la Chişinău, Piotr Petrovschi.
Într-o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului, Dumitru Diacov, ambasadorul rus a solicitat operarea unor modificări în legislaţia Republicii Moldova, în vederea racordării acesteiea la „normele internaţionale cu privire la modul de utilizare a limbilor în mass media independentă”. În scrisoare, difuzată joi de către Centrul informaţional „Tiras-media” de la Tiraspol, ambasadorul rus spune, că prin aprobarea problemei privind retragerea licenţelor pentru posturile, care încalcă legislaţia lingvistică, sunt lezate interesele vorbitorilor de limbă rusă de pe teritoriul Republicii Moldova.
O opinie similară a exprimat astăzi, într-o conferinţă de presă, şi şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, William Hill. El consideră, că restricţii în privinţa limbii de difuzare pot fi aplicate doar în privinţa mediilor de stat, ci nu şi a celor private, unde oferta este dictată de piaţă. Hill a făcut referinţă la date statistice, potrivit cărora în Chişinău şi Bălţi, localităţi unde emit preponderent posturile contraveniente, majoritari sunt rusofonii. Moldovenii locuiesc mai mult în localităţile rurale şi nu pot influenţa prea mult cererea de pe piaţă, a spus Hill. Şeful Misiunii OSCE a subliniat, că problema limbii este una foarte sensibilă în Republica Moldova şi discuţiile, începute odată cu procesul iniţiat de CAIRO, pot agrava situaţia politică. El a menţionat, că declaraţiile sale pe marginea acestei chestiuni nu constituie o ingerinţă în problemele interne ale Republicii Moldova, deoarece Chişinăul a subscris principiilor OSCE.
Să menţionăm că atitudinea lui William Hill a trezit nedumerirea partidelor de dreapta din Parlament. Potrivit unei declaraţii a Partidului Forţelor Democratice, intervenţia critică a şefului Misiunii OSCE în legătură cu acţiunile CAIRO este „un caz ieşit din comun”. În declaraţie se constată că legislaţia lingvistică a Republicii Moldova este mai puţin restrictivă decât, de exemplu, cea a Franţei şi Belgiei, în care „problema limbii este trecută sub protecţia specială a statului”. Să amintim, că stabilind proporţia de 65 % din emisiuni în limba oficială, Parlamentul şi-a argumentat decizia prin faptul, că băştinaţii constituie 65 de procente din populaţia Republicii Moldova, conform ultimului recensământ din 1989.
Deputatul PFD, Vitalia Pavlicenco, ne-a declarat că o organizaţie nonguvernamentală, cum este CAIRO, nu poate fi blamată pentru faptul, că cere în instanţă respectarea legislaţiei. Şi preşedintele Petru Lucinschi a luat atitudine vis-a-vis de subiectul posturilor de radio, care încalcă legislaţia lingvistică. Şeful statului a declarat că „în problema funcţionării limbilor ar trebui să se găsească o cale de mijloc, pentru a respecta interesele tuturor cetăţenilor”.
Din Chişinău, Alexandru Eftode, pentru Radio Europa Liberă.
