Agenţia Germană de Presă (DPA) a difuzat joi seară o ştire legată de un studiu care apare în revista müncheneză „Spiegelungen“, semnat de Stefan Sienerth, şi în care se vorbeşte despre relaţiile cu Securitatea română a poetului Oskar Pastior. Ştirea a fost preluată şi de alte publicaţii, după ce ediţia online a ziarului „Süddeutsche Zeitung“ a postat un articol legat de această chestiune, articol apărut vineri şi în ediţia tipărită a cotidianului.
„Frankfurter Allgemeine Zeitung“ a anunţat că pe tema aceasta va publica sîmbătă un amplu interviu cu scriitoarea Herta Müller şi un articol, semnat de Ernest Wichner, directorul Casei Literaturii din Berlin, care a citit la arhiva CNSAS din Bucureşti dosarul lui Pastior.
Din ştirile publicate rezultă că, între anii 1961 şi 1968, viitorul laureat al Premiului Büchner, care a decedat în anul 2006, a acceptat să devină un colaborator neoficial al Securităţii. Ernest Wichner confirmă acest fapt, precizînd însă că din notele cuprinse în dosar, scrise de Pastior, nu rezultă că ar fi denunţat pe cineva. Din dosar se desprinde că Pastior era cuprins de frică în momentul cînd a acceptat să colaboreze. Asta din cauza faptului că i s-a reproşat că a scris poezii ostile statului. El se temea de consecinţele penale pentru această faptă:
„În întregul dosar nu există nicio notă despre o terţă persoană. Cele 214 pagini ale dosarului cuprind materiale ce-l incriminează pe el. Sunt, deci, materiale despre el, despre nevasta lui, procese verbale cu conţinutul unor convorbiri telefonice, [note semnate de alte persoane], scrisori reţinute şi traduse în limba română. O treime din dosar se ocupă de sora lui Oskar Pastior care avea un prieten vestgerman cu care voia să se căsătorească.“
În continuare Ernest Wichner spune că Pastior avea numele conspirativ „Stein Otto“.
Într-un alt dosar pe care l-a descoperit germanistul Stefan Sienerth există o notă cu un caracter denunţător.
Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung“, care citează studiul lui Sienerth, Pastior a intrat în vizorul Securităţii din cauza unor poezii antisovietice. Michael Krüger, de la Editura Hanser din München a declarat aceluiaşi ziar că frica de o nouă detenţie şi faptul că Pastior fusese homosexual, ceea ce în România acelor vremuri se pedepsea cu închisoare, l-au transformat pe tînărul poet de atunci, într-o „victimă ideală de şantaj“.
La Editura Hanser apar operele lui Pastior. Tot aici a apărut şi romanul Hertei Müller despre Gulag, „Leagănul respiraţiei“, inspirat din viaţa lui Pastior care fusese deportat într-un lagăr din Uniunea Sovietică. Oskar Pastior a părăsit România în anul 1968 şi s-a stabilit la Berlin.
(Ilustraţie: Coperta volumului 4 din Operele complete ale lui Oskar Pastior)
