Sub egida editurii „PublicAffairs”, luna aceasta a apărut în traducere engleză un volum de 320 de pagini, intitulat „Noua Aristocrație” și consacrat rolului jucat de Serviciul Federal rus de Securitate în societatea rusă a ultimului deceniu. Victor Eskenasy-Moroșan a parcurs și rezumă cîteva din recenziile dedicate noii apariții editoriale:
„Potrivit chiar celor mai prudente estimări, personalul FSB-ului, [i.e. Serviciului federal rus de securitate] totalizează peste 200 de mii de angajați”, notează autorii volumului „Noua aristocrație”, ale căror concluzii sînt decapante atunci cînd apreciază că instinctele FSB-ului sînt xenofobe și autoritare, iar practicile predatoare și incompetente.
Autorii noului volum, recenzat în Wall Street Journal de Edward Lucas, redactor pe probleme internaționale la săptămînalul Economist, sînt bine plasați pentru a cunoaște realitățile pe care le descriu cu lux de amănunte. Andrei Soldatov și Irina Borogan conduc portalul pe Internet sub titulatura Agentura.Ru, un nucleu de informații și analize ce prezintă o opinie bine-informată despre o lume de regulă ascunsă privitorului obișnuit. Cum observă Edward Lucas, traducerea în limba engleză a „Noii Aristrocrații” este binevenită și o lectură indispensabilă pentru cei care „își pun speranțe naive în evoluția Rusiei și desconsideră pînă la a disprețui temerile vecinilor ei”.
Titlul cărții nu este întîmplător; formula de „nouă aristocrație” a fost utilizată pentru a-și caracteriza colegii, de patronul FSB-ului, Nikolai Patrușev, cel care i-a succedat la conducerea Serviciului, ca director, în anul 2000, lui Vladimir Putin, și care a devenit între timp secretar al Consiliului de Securitate a Rusiei. Patrușev declara într-un interviu cu ziarul Komsomolskaia Pravda: „Colegii noștri cei mai buni, onoarea și mîndria FSB-ului, nu o fac pentru bani... există o particularitate specială care unește acești oameni..., sensul datoriei. Ei sînt, dacă vreți, noua noastră nobilime”. Numai că autorii cărții pledează pentru o comparație diferită: FBS-ul tinde să devină asemănător Mukhabarat-ului, poliția religioasă fondată în Arabia Saudită și existentă și în alte țări arabe, caracterizată de lipsă de transparență, corupție și cruzime.
„Noua aristocrație” este, în fapt, o istorie detaliată a dezvoltării Serviciului Federal de Securitate în ultimul deceniu și felul în care Vladimir Putin l-a folosit pentru a-și consolida puterea. Autorii consideră, spre deosebire de alți comentatori ai scenei ruse, că Putin a adus Serviciul între liderii puterii și nu invers. Soldatov și Borogan sînt de părere: „[Conducătorii] noilor servicii de securitate din Rusia sînt mai mult decît simpli slujitori ai statului - ei sînt deținători ai unor moșii și actori puternici”. „Indemnizațiile suplimentare ale angajațiilor FSB-ului, fie sub forma unor pămînturi scumpe, a unor mașini de lux sau a unor premii de merit, le oferă mijloace semnificative de a avansa ierarhic.” Iar de pe aceste poziții, FSB-ul, împreună cu biroul procurorului general și cu ministerul de interne, a pus capăt vieții politice independente din Rusia, prin intimidarea blogger-ilor și a sindicatelor, prin infiltrarea și dizolvarea partidelor de opoziție, prin descalificarea tuturor criticilor regimului, tratați drept „extremiști”.
Altfel, rezultatele activității profesionale ale FSB-ului arată sinistru. Eforturile contrateroriste s-au dovedit un fiasco, iar Rusia este confruntată cu un pericol terorist de departe mai important decît în epoca lui Ielțin, din partea unor musulmani alienați și terorizați din Caucazul de Nord.
O lectură indispensabilă, insistă recenzentul cărții, Edward Lucas, cu rezerva că autorii nu au insistat, poate, suficient și asupra efectelor pe termen lung ale corupției și nepotismului din Serviciul Federal de Securitate și care ar putea conține în ele semințele propriei distrugeri.
*Andrei Soldatov and Irina Borogan, THE NEW NOBILITY. The Restoration of Russia's Security State and the Enduring Legacy of the KGB. PublicAffairs, 2010, 320pp.
