Într-un interviu acordat în septembrie trecut revistei „Der Spiegel“ Bärbel Bohley a evocat anii disidenţei în fosta Republică Democrată Germană şi aniversarea înfiinţării organizaţiei „Noul Forum“ în 1989, amintind că fusese pe vremea comunismului „o persoană vînată“ de către autorităţi.
La sfîrşitul săptămînii trecute, fosta disidentă Bärbel Bohley a murit la Berlin. Numeroşi politicieni germani au omagiat-o pe această luptătoare neînfricată pentru libertate politică şi respectarea drepturilor omului. Preşedintele federal Christian Wulff a declarat că Bohley a articulat public starea de spirit al est-germanilor, revoltaţi contra abuzurilor şi nedreptăţilor. Cancelara Merkel a calificat-o pe fosta pictoriţă ca una din cele mai importante „voci ale libertăţii“.
Directoarea Oficiului pentru Administrarea Arhivelor fostei Securităţi Stasi, Marianne Birthler, şi ea o fostă opozantă a regimului, a spus că Bohley a contribuit în mod decisiv la transformarea micilor grupări contestatare într-o importantă mişcare civică. Bohley i-a încurajat pe oameni să părăsească protecţia bisericilor şi să iese-n stradă.
Şi reprezentanţii Partidului Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) au omagiat-o pe Bärbel Bohley drept o personalitate care nu s-a temut să lupte pentru libertăţi civice, asumîndu-şi conştient toate riscurile. „Noul Forum“ a fuzionat cu acest partid, formînd gruparea „Uniunea 90/Verzii“ (Bündnis 90/Die Grünen - precum se numeşte astăzi oficial această formaţiune).
Bohley fusese, într-adevăr, o figură simbol a opoziţiei est-germane şi a revoluţiei paşnice din RDG. În 1986 a înfiinţat „Iniţiativa Pace şi Drepturile Omului“. Deşi a fost arestată de mai multe ori de către poliţia politică Stasi, Bohley nu s-a lăsat intimidată. A crezut că sistemul RDG-ist poate fi reformat. Împreună cu alţi disidenţi, ca de pildă activistul civic Ralf Hirsch, ea a fost expulzată în 1988 din RDG. S-a întors în toamna anului 1989. În opinia lui Hirsch, Bohley trebuie considerată „mama revoluţiei paşnice“, fiindcă ea a început lupta contra regimului deja în anii 1970.
Bohley a sprijinit şi acţiunile de protest contra regimului ceauşist din România. Astfel, „Noul Forum“ a organizat în toamna anului 1989 numeroase demonstraţii şi a participat la „Ziua Internaţională de Acţiune România“, din 15 noiembrie.
După prăbuşirea regimului, Bohley a pledat pentru deschiderea arhivelor Stasi. Ea fusese printre primi care şi-au văzut dosarul.
În 1996 s-a mutat în Croaţia pentru a ajuta refugiaţii şi victimele războiului civil din fosta Iugoslavie. S-a întors în Germania în urmă cu 2 ani, cînd s-a îmbolnăvit de cancer. Medicii n-au reuşit să-i salveze viaţa.
