4 septembrie 2000.
Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Sabina Fati).
Blocaj și absenteism parlamentar.
Rămîne de văzut ce a mai rămas dintr-o coaliţie majoritară confruntată cu valuri succesive de demisii din partidele pe listele cărora au intrat în Parlament in 1996. Dacă liderii Partidului Democrat vor adopta aceeasi tactică a desolidarizării de colegii lor de guvernare, soarta unor proiecte de legi, foarte sensibile, de pildă, cele din aşa numitul pachet al retrocedărilor, pare pecetluită. (...) Doar indolenţa poate fi motivul pentru care Parlamentul nu şi-a găsit timp pînă acum să voteze mai multe proiecte de lege fără de care Romania nu poate deschide cel puţin încă 6 capitole din dosarul negocierilor de aderare la UE. (...)
In ultima sesiune, actualul Parlament are la dispozitie doar 6 săptamini pentru a rezolva multe din problemele rămase în suspensie de-a lungul celor aproape 4 ani de mandat. După aceste 6 săptămîni începe oficial campania electorală, iar senatorii şi deputatii sunt oricum mult mai interesati în aceasta perioadă de asigurarea unor noi mandate decît de agenda parlamentară.
Liderii principalelor partide recunosc la unison că ar trebui votate înainte de alegeri cîteva legi importante: legea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, legea restituirii imobilelor naţionalizate, legile reformei în justiţie, în frunte cu modificările la Codul penal şi la Codul de procedură penală, legea administraţiei publice locale, legea de privatizare a fostelor întreperinderi de stat, legea pieţelor de capital.
(...) Cauza principală a blocajului legislativ, de-a lungul ultimilor 4 ani, a fost absenteismul care a accentuat fragilitatea majorităţii pe care se sprijina coaliţia de guvernămînt. De fapt, în Senat, actuala putere a pierdut majoritatea încă în sesiunea trecută din cauza migrării senatorilor partidelor de guvernămînt către partide din opoziţie. Astfel încît, cu 72 de voturi, cîte are acum opozitia în Camera superioară, ea poate boicota sau promova orice lege. In Camera Deputaţilor, coaliţia de guvernamînt mai are încă 172 de deputati, suficienţi pentru a trece la limită proiectele legislative ale puterii. Totuşi, raportul coaliţie-opozitie era în noiembrie 96, 198 la 145. (...)
După despărţirea PNL de PNTCD, interesele comune ale celor doua partide istorice par tot mai greu de împăcat. Cu atît mai mult cu cît cele doua au candidaţi proprii pentru prezidenţiale. Partidul Democrat care a fost mereu critic la adresa guvernului îşi accentuează acest tip de discurs şi are o marja de manevră destul de redusă în privinţa legilor importante rămase în discuţie. In vreme ce, principalul partid de opozitie, declară acum, după ce a blocat luni de zile legea restituirii imobilelor naţionalizate, că este gata să accepte votarea ei, dar în condiţiile puse de PDSR. Liderii principalului partid de opozitie, ar putea astfel, în campania pentru îmbunătăţirea imaginii pe plan extern să fie cei care vor dicta condiţiile adoptării legii caselor naţionalizate.
(...) În ce măsura senatorii şi deputatii vor reusi să cadă de acord asupra celorlalte priorităţi legislative, cum sunt legile caselor naţionalizate, a alegerilor, privatizării IAS-urilor şi administraţiei publice locale, rămîne de văzut, dar cei mai multi parlamentari cred că aceste restanţe vor fi preluate de viitorul legislativ.
