Actualul Partid Liberal este succesorul de drept al Partidului Reformei fondat în 1993 de Anatol Şalaru, căruia nu i-a reuşit să-l aducă printre partidele parlamentare. La scrutinul din 1998 participă deja cu un nou lider, deputatul Mihai Ghimpu, dar scorul obţinut este sub aşteptări. Reformatorii s-au impus ca un actor de luat în seamă în 2005, când au reuşit să atragă o parte a electoratului dezamăgit de partidele democratice care participaseră la votarea preşedintelui comunist. Îşi schimbă denumirea în Partidul Liberal, iar candidatul său Dorin Chirtoacă devine surpriza alegerilor primarului capitalei din 2005, invalidate însă din cauza absenteismului. În cele din urmă, Chirtoacă a fost ales primar al Chişinăului în 2007. Mihai Ghimpu devine preşedintele consiliului municipal, graţie faptului că PL a obţinut cele mai multe mandate, dar pierde funcţia după destrămarea coaliţiei democrate din consiliu. În alegerile din aprilie 2009 obţine 15 mandate în Parlament, la egalitate cu PLDM. După violenţele din 7 aprilie, împreună cu PLDM şi AMN rezistă presiunilor puterii şi nu cedează votul de aur ce nu le ajungea comuniştilor pentru alegerea peşedintelui. La anticipatele din iulie, PL obţine deja 13 mandate, iar Mihai Ghimpu devine şeful Parlamentului şi automat preia şi interimatul funcţiei de şef de stat.
Partidul Moldova Unită – Edinaia Moldova este denumirea actuală a formaţiunii apărute în mai 2005 cu titulatura Partidul Dezvoltării Spirituale din Moldova, având-o ca lider pe Ana Tcaci. Formaţiunea înregistrată abia în februarie 2006, la numai câteva luni îşi suplimentează denumirea cu sintagma „Moldova Unită”, pentru a se deosebi de o altă formaţiune proaspăt apărută la acel moment şi condusă de ex-premierul Dumitru Braghiş - Partidul Democraţiei Sociale din Moldova, deci cu abreviere identică. La scrutinul local din 2007, Moldova Unită obţine 0,03 % din sufragii, iar la cel parlamentar din aprilie 2009 – 0,22 %. În perspectiva anticipatelor din iulie, a încercat o apropiere de PSD, dar fără succes, după care nu se mai înscrie în cursă. În ianuarie 2010 la formaţiune au aderat cei patru foşti fruntaşi comunişti şi deputaţi care au părăsit fracţiunea PCRM în semn de protest faţă de cursul Partidului Comuniştilor. Unul dintre aceştia, Vladimir Ţurcan devine noul preşedinte al partidului care a decis totodată să adere la doctrina social-democrată şi patriotică şi să-şi schimbe denumirea în Partidul Moldova Unită – Edinaia Moldova.
Partidul Popular Creştin-Democrat a fost înregistrat în mai 1989 şi se prezintă ca succesorul politic şi de drept al cunoscutei mişcări democratice de la începutul procesului de renaştere naţională. Istoria PPCD este strâns legată de începutul şi devenirea Republicii Moldova ca stat independent. Este singura formaţiune politică ce a participat la toate alegerile şi a fost reprezentată neîntrerupt în Parlament până în 2009. A pledat pentru decomunizare şi edificarea unui stat de drept, a promovat activ reforma agrară, cea admnistrativ-teritorială şi alte reforme democratice. După alegerile din 1998, face parte din guvernarea ADR, pe care o debarcă însă împreună cu partidul comuniştilor, instalând tot împreună cu PCRM guvernul lui Dumtru Braghiş. Este iniţiatorul trecerii la forma parlamentară de guvernământ în anul 2000. În 2005, împreună cu PD şi PSL, susţine alegerea repetată a preşedintelui comunist Vladimir Voronin, asumându-şi totodata rolul de veghetor asupra derapajelor anti-democratice ale comunistilor. Votul pentru Voronin şi menţinerea parteneriatului cu PCRM, după distanţarea PD şi PSL de comunişti a dus la o erodare a imaginii PPCD, un risc asumat conştient, după cum s-a exprimat liderul creştin-democrat Iurie Roşca. Ulterior, în alegerile din 2009 PPCD nu a reuşit să treacă pragul electoral.
