Linkuri accesibilitate

30 de ani de la Acordurile de la Gdansk


Fostul președinte Lech Walesa și premierul Donald Tusk depunînd ieri o jerbă de la comemorarea de la Gdansk
Fostul președinte Lech Walesa și premierul Donald Tusk depunînd ieri o jerbă de la comemorarea de la Gdansk

Polonia celebrează nașterea Sindicatului independent „Solidaritatea” și semnarea acordurilor de la Gdansk.


Polonia marchează 30 de ani de la acordurile de la Gdansk care au dat naştere sindicatului Solidaritatea – primul sindicat independent din blocul sovietic. Solidaritatea este considerată un factor cheie care a condus la căderea comunismului în Europa de est. Dar fondatorul şi liderul mişcării din acei ani, Lech Walesa a refuzat să participe la unele ceremonii aniversare.

Diferite manifestări aniversare au loc zilele acestea în oraşele poloneze de pe coasta baltică unde s-a născut Solidaritatea. Tonul manifestărilor a fost dat de preşedintele polonez Bronislaw Komorowski într-un discurs rostit sâmbătă în portul Szczecin. Komorowski a evocat răsturnarea regimului prin lupta eroică a celor care au înfiinţat Solidaritatea – o luptă care nu doar a abolit comunismul, ci a pus şi bazele unei „reforme eficiente şi înţelepte” cum a descris-o liderul polonez.

Ceea ce se comemorează de fapt sunt acordurile de la Gdansk semnate pe 31 august 1980 între guvernul comunist şi muncitorii aflaţi în grevă pe coasta baltică. Acordurile au permis un sindicat liber, dreptul la grevă, creşterea salariilor, au limitat cenzura, au dus la eliberarea prizonierilor politici şi au dat undă liberă posturilor de radio şi televiziune de stat să retransmită slujbele bisericii catolice.

Pe baza acestor acorduri, sindicatul Solidaritatea a fost recunoscut oficial pe 24 octombrie şi a crescut ulterior la 10 milioane de membri – mai mult de o pătrime din populaţia Poloniei.

În spatele concesiilor surprinzătoare ale guvernului s-a aflat personalitatea puternică a lui Lech Walesa, un electrician de la Gdansk care devenise şeful comitetului de grevă cu două săptămâni înainte de semnarea acordurilor. Atunci, nimeni nu ştia ce avea să se întâmple, iar folosirea forţei de către guvern pentru a înăbuşi greva sau trimiterea trupelor de intervenţie de către Moscova păreau evoluţii posibile.
Lech Walesa în august 1980 la Gdansk după semnarea acordurilor


Până astăzi, Walesa spune că n-ar fi crezut atunci că va ajunge ziua când în Polonia nu vor exista nici comunişti, nici sovietici, că Polonia va deveni independentă şi suverană, n-ar fi crezut atunci că pot obţine aceste lucruri.

La un concert comemorativ la Gdansk duminică, Walesa a vorbit despre rolul Solidarităţii la prăbuşirea comunismului în Europa de est şi aderarea fostelor ţări comuniste la Uniunea Europeană. Fostul lider al Solidarităţii a spus că tatăl său ar fi murit de atac de cord a doua oară, dacă l-ar putea readuce la viaţă şi spune că în Polonia n-a rămas urmă de sovietici, că nu există militari la graniţa cu Germania, că nu există nici graniţa în sine şi că au dispărut graniţele în aproape întreaga Europă.

Dar Walesa s-a despărţit de mult de Solidaritatea. După ce mişcarea a jucat principalul rol la înlocuirea guvernului comunist în 1989, el a devenit un an mai târziu preşedinte al Poloniei. Ultima neînţelegere între Walesa şi organizaţie pe care a fondat-o a apărut când el a criticat sprijinul acordat de Solidaritatea lui Jaroslaw Kaczynski, candidatul conservator care a pierdut alegerile prezidenţiale recente.

În vârstă de aproape 67 de ani, Walesa a refuzat să participe duminică la manifestările aniversare de la Szczecin, scriind pe blogul său că este „teribil de obosit” şi nu vrea decât să fie lăsat „în pace şi linişte”. În linişte şi pace a rămas şi astăzi, când a refuzat să participe astăzi la o conferinţă aniversară la Gdansk, unde au fost de faţă preşedintele Komorowski şi premierul Donald Tusk.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG