Linkuri accesibilitate

Rusia și Armenia prelungesc un acord militar care expira în 2020


Dmitry Medvedev și Serj Sarkisian
Dmitry Medvedev și Serj Sarkisian

Acordul pare îndreptat împotriva Turciei şi are mai puțin de-a face cu apărarea Armeniei de o eventuala acţiune a Azerbaijanului.

Moscova și Erevanul vor semna un acord militar care va permite prezența armatei ruse în aceasta ţară sud caucaziană pînă aproape de jumătatea secolului. Acordul urmează să fie semnat de preşedintii celor doua ţări Serj Sarkisian şi Dmitri Medvedev în timpul vizitei pe care acesta din urmă a început-o astazi în Armenia. O relatare semnată de corespondentul Europei Libere Breffni O Rourke.

Acordul militar este de fapt o actualizare a celui existent deja între cele două ţări din 1995 şi care permitea Rusiei să folosească bazele terestre si de aviatie din vestul Armeniei. Acum acordul prelungeşte această întelegere cu încă 24 de ani, astfel încît trupe ruseşti se vor putea afla în această ţară sud caucaziană pînă în 2044. Mai mult, misiunea soldaţilor ruşi va fi şi să asigure securitatea Armeniei şi nu numai să apere interesele Rusiei, iar Moscova se angajează să modernizeze armata armenească. La bazele ruseşti se află avioane de luptă MIG 29 şi sisteme de apărare antirachetă S 300, unele dintre cele mai moderne arme din arsenalul Rusiei.

Ministrul armean de externe Eduard Nalbandian a lăudat acordul într-o intervenţie la televiziunea rusă: ”Sprijinim semnarea acestui acord care cuprinde elemente foarte bune, precum securitatea egală şi indivizibilă a tuturor statelor de pe teritoriul Euro–Atlantic şi din Eurasia. Acordul stipulează de asemenea că este de neacceptat să se acorde securitate unui stat în dauna altora şi este de nepermis izolarea vreunui stat. Aşa că noi sprijinim cu tărie această iniţiativă.”

Un purtator de cuvint al partidului preşedintelui Sarkisian a declarat că aceasta înţelegere face imposibilă o eventuală intenţie a Azerbaijanului de a rezolva prin forţă conflictul îngheţat din Nargorno Karabch, enclava armeană de pe teritoriul Azerbaijanulu,i aflata sub control armenesc din 1994, după un razboi de 6 ani.

Dar nu toată lumea crede că acest acord este în favoarea Armeniei. Unii observatori politici de la Erevan sunt de părere că acordul implică doar asigurarea securităţii teritoriului Armeniei, în timp ce Nagorno Karabach se află pe teritoriul Azerbaijanului, aşa că o eventuală acţiune militară s-ar desfăşura pe teritoriul azer şi nu pe cel armenesc.

Expertul militar rus Pavel Felgenhauer crede că de fapt acordul este îndreptat împotriva Turciei şi că nu are nimic de-a face cu apărarea Armeniei de o eventuala acţiune a Azerbaijanului.

Un consilier pe probleme de securitate naţionala al fostului preşedinte armean Levon Ter Petrosian, care se află acum în Statele Unite, Gerard Libaridian afirmă că acordul lasă la latitudinea Rusiei dacă să apere sau nu Armenia: ”Tratatul din 1995 avea o prevedere, despre care sunt sigur că a ramas şi în actualul acord şi care spune că Rusia nu va interveni automat în apărarea Armeniei dacă va exista vreo acţiune militară pe teritoriul Armeniei, şi, într-o astfel de eventualitate, cele două părţi vor avea consultări și partea care nu a fost atacată va decide dacă să intervină sau nu. Nu cred că această prevedere să se fi modificat în noul acord”.

Fostul consilier prezidenţial azer Vefa Guluzadeh priveşte foarte critic acordul, explicînd Europei Libere :”Teritoriul Armeniei a devenit teritoriu rusesc şi Rusia îşi măreşte prezenţa militară în Armenia împotriva Alianţei Nord Atlantice, împotriva Americii, în eventualitatea unui război cu Iranul, ca Rusia să fie puternică şi să aibă arme eficiente în Armenia, pe teritoriul rusesc al Armeniei.”

Acordul este privit cu oarecare îngrijorare şi de Tbilisi, mai ales că Rusia şi-a întărit prezenţa militară şi în cele doua republici secesioniste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud, unde a desfăşurat tot sisteme anti rachetă S 300.

Unii analişti politici regionali cred că întărirea poziţiei Rusiei în Caucazul de Sud este posibilă datorită scăderii implicării Statelor Unite în regiune.
XS
SM
MD
LG