Linkuri accesibilitate

Contestația comuniștilor respinsă de Curtea Supremă de Justiție


Care este miza bătăliei politice pentru secţiile de votare din afara granițelor?

Curtea Supremă de Justiţie consideră legală decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide 78 de sectii de votare în străinătate, între care 45 în afara reprezentanţelor diplomatice.

Verdictul Curţii a fost provocat de contestaţia partidului comuniştilor care susţine că CEC ar fi încălcat mai multe prevederi ale codului electoral, când a decis dublarea practic a secţiilor de votare în străinătate.

Teoretic, electoratul din afara graniţelor este mare şi ar putea avea un cuvânt decisiv în referendumul din septembrie si in alegerile ce vor urma. Practica arată însă că diaspora este greu de mobilizat.

Se pare că pentru Partidul Comuniştilor miza este mare, or după anunţarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie, juristul PCRM Sergiu Sârbu a declarat că va ataca în continuare deciziile adoptate de către Comisia Electorală Centrală: “Noi continuăm judecarea cu privire la cauza dată deoarece tot ce ţine de secţiile de votare, au fost adoptate cel puţin trei sau patru hotărâri, noi le-am contestat pe toate. Celelalte capete de acuzare încă nu au fost definitivate”

Sergiu Sârbu a mai adăugat că la începutul acestei luni 23 de secţii de vot nu ar fi fost echipate corespunzător, referindu-se la condiţiile normale pentru activitatea membrilor secţiei de votare şi ceea ce el a numit “disponibilitatea tehnicii computerizate moderne”.

Expertul politic de la IDIS “Viitorul”, Cornel Ciurea califică disputele în jurul secţiilor de votare deschise din străinătate “închipuiri ale politicienilor” şi “subiecte de discuţii preelectorale”.

Cornel Ciurea: „În fond, oamenii plecaţi peste hotare au o singură grijă majoră, vorbesc despre majoritatea oamenilor, să lucreze, să câştige bani. Sunt plecaţi, rupţi de patrie, din această cauză activismul oamenilor de peste hotare, activismul politic, este de obicei redus. Asta spune regula şi teoria”.

Până acum, spune Cornel Ciurea, media alegătorilor care au votat în străinătate a fost de 10 mii de oameni. Odată cu dublarea numărului secţiilor de vot, teoretic, s-ar dubla şi numărul alegătorilor – o altă explicaţie pentru interesul partidelor pentru votul de peste hotare.

Cornel Ciurea: „Alegătorii de peste hotare ar reprezenta un cel mult două la sută din numărul total de voturi. Nu este o cifră decisivă dar ar putea, sigur, acest lucru să influenţeze asupra echilibrului fragil din societatea noastră, pentru că oricum suntem o societate mai mult sau mai puţin echilibrată, voturile se repartizează în proporţie aproximativ egală în partea dreaptă şi stângă şi un procent-două ar putea să conteze cu adevărat pentru rezultatul final”.

Pavel Postica, juristul Asociaţiei „Promo-Lex”, organizaţie care intenţionează să trimită observatori la câteva secţii de votare din străinătate, este de părere că după referendumul din 5 septembrie se va şti exact dacă dublarea numărului secţiilor de votare a confirmat aşteptările privind creşterea numărului de alegători: „În cadrul scrutinelor precedente au existat semnale de la cetăţenii noştri de peste hotare că ei doresc să-şi expună votul dar nu au posibilitatea din cauza condiţiilor pe care nu le-au creat organele electorale. Trebuie să pornim de la prevederea legală care spune că o secţie de votare poate fi constituită pentru cel puţin 30 de alegători şi maxim trei mii de alegători”.

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, vorbind ieri la Europa Liberă despre interesul partidelor politice pentru votul de peste hotare, a menţionat că doar Partidul Liberal Democrat şi-a înregistrat reprezentanţii în toate cele 78 de secţii de votare. PLDM este urmat de Partidul Comuniştilor cu observatori la 73 de secţii şi Partidul Democrat tot cu 73 reprezentanţi. Analistul politic a amintit că anul trecut la alegerile prezidenţiale din România participarea la vot în străinătate nu a crescut foarte mult deşi numărul secţiilor de votare a fost dublat.
XS
SM
MD
LG