În ultimele luni s-a tot vorbit despre o ceartă stranie legată de moştenirea arhivei prietenului lui Franz Kafka (1883-1924), Max Brod (1884-1968). [Pentru detalii: „O dispută cultural-politică: documentele Kafka și moștenirea Max Brod“ - http://www.europalibera.org/content/article/1941014.html] Kafka este unul din cei mai importanţi scriitori moderni, cunoscut mai ales ca autor al celebrului roman „Procesul“ (1925).
Rezumînd certurile complicate, ivite în jurul moştenirii lui Max Brod, disputată în Israel, biograful lui Kafka, Reiner Stach, a publicat un articol în cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ în care tematizează o problemă principială. Şi anume: responsabilitatea unor persoane private faţă de o moştenire literară. În cazul de faţă nu este vorba despre o oarecare moştenire literară, ci de manuscrise, însemnări, corespondenţă şi fotografii - eventual relevente pentru cunoaşterea unor contexte inedite din biografia lui Kafka.
Fără a intra în detalii juridice legate de disputa privitoare la această moştenire, biograful lui Kafka reliefează cîteva elemente semnificative pentru a dovedi că certurile între diverse instituţii, persoane şi lobbyişti sunt contraproductive ştiinţei şi istoriei literaturii. Tot aşa şi încercările de deturnare literară a lui Kafka, prin ignorarea faptului că romancierul a scris în limba germană, îmbogăţind literatura germană cu o operă unică, devenită parte integrantă a literaturii universale moderne.
Problema care se pune pentru Reiner Stach este cea a administrării calificate a unei moşteniri literare şi a instituţiei care ar trebui să se ocupe de conservare, arhivare şi punerea la dispoziţie a cercetătorilor a materialelor legate de Kafka. Pentru Stach, singura instituţie calificată este Arhiva Literaturii din Marbach. Acolo se află cele mai importante manuscrise ale clasicilor literaturii germane şi documentele din arhivele altor scriitori. Marbachul este un loc de referinţă, este deschis cercetătorilor, fără să impună embargouri exclusiviste asupra anumitor materiale. Kafka aparţine tuturor, opera lui Kafka este universală şi influenţa lui asupra literaturii moderne nu poate fi negată de nimeni.
Stach respinge speculaţiile că ar mai exista nişte manuscrise nepublicate ale lui Kafka, ascunse pe undeva în maldărul de documente lăsate de prietenul acestuia, Max Brod. Dorinţa lui Brod a fost ca întreaga sa arhivă să fie publică. Faptul că testamentul său nu a fost formulat prea limpede a declanşat disputa juridică neîncheiată, transformată într-un lung scandal mediatic.
Opera lui Kafka demonstrează că nu poate fi inventariată în vreun sertar naţional. Ca fost cetăţean al imperiului austro-ungar el se considera evreu german din Boemia şi se identifica cu modernismul german. Asta se desprinde limpede din lectura scrisorilor şi jurnalelor sale. A trăit după 1919 la Praga şi avea cetăţenia ceho-slovacă. A murit la Viena în 1924.
Concluzia biografului său: Operele lui Kafka aparţin cititorilor săi, iar manuscrisele lui Kafka fac parte din patrimoniul universal.
