3 august 2000.
Actualitatea în Republica Moldova.
Curtea Constituțională se pronunță asupra puterilor Parlamentului.
Dan Ionescu: Astăzi Curtea Constituţională s-a pronunţat în legătură cu o cauză cu implicaţii deosebite în condiţiile actualei schimbări a sistemului de guvernământ. Este vorba de continuarea unei funcţionări limitate a Parlamentului, în eventualitatea în care preşedintele ar dispune dizolvarea acestuia. Relatează Radu Benea.
În ultimă şedinţă, înainte de concediu, judecătorii Curţii Constituţionale au adoptat o hotărâre, prin care au stabilit, că în cazul dizolvării Parlamentului de către preşedintele Republicii, restricţiile legislative ce sunt impuse Parlamentului în această situaţie se referă doar la legile organice şi cele constituţionale. Aceasta înseamnă, că deputaţii vor putea adopta în continuare doar hotărâri, legi ordinare şi moţiuni. Restricţiile legislative menţionate mai sus sunt valabile din ziua expirării mandatului de patru ani al Parlamentului şi din ziua intrării în vigoare a decretului prezidenţial privind dizolvarea organului legislativ, până la întrunirea legală a noii componenţe a Parlamentului. Calitatea de deputat, de asemenea, încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales.
Temei pentru hotărârea Curţii Constituţionale a servit sesizarea deputatului Anatol Ciobanu, reprezentant al Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă. Atât Anatol Ciobanu, cât şi reprezentantul Parlamentului la proces, Ion Mâţu, au exprimat opinia, potrivit căreea, odată cu dizolvarea Parlamentului ar trebui să înceteze şi activitatea legislativă a acestuia. Cu alte cuvinte, deputaţii nu ar mai trebui să adopte nici un act legislativ şi normativ după dizolvarea lui de către preşedinte. Ion Mâţu a explicat, că interpretarea dată de Curte ar fi importantă, în primul rând, pentru situaţia în care deputaţii nu ar reuşi de două ori consecutiv să aleagă un şef al statului. Conform recentelor modificări la Constituţie, în cazul dat actualul şef al statului ar avea dreptul să dizolve Parlamentul.
Reamintim, că dizolvarea Parlamentului de către preşedintele Republicii mai este posibilă în cazul în care deputaţii nu reuşesc să aprobe Guvernul în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură, precum şi în cazul blocării procesului de adoptare a legilor timp de trei luni.
O cu totul altă poziţie a exprimat Preşedinţia, a cărei punct de vedere a coincis cu decizia judecătorilor Curţii Constituţionale. În opinia Preşedinţiei, până la întrunirea legală a noii componenţe a Legislativului, deputaţii nu pot fi împiedicaţi să-şi continue activitatea legislativă, desigur cu restricţia privitoare la legile organice şi cele constituţionale, stipulate expres de Legea fundamentală.
Tot astăzi, Curtea Constituţională a validat mandatul de deputat al lui Victor Josu, ales în Parlament pe listele blocului electoral Convenţia Democrată din Moldova. Victor Josu a suplinit locul academicianului Ilie Untilă, decedat la 27 iulie, în urma unei boli îndelungate. În prezent Victor Josu este şi vicepreşedinte al Partidului Renaşterii şi Concilierii, reprezentanţii căruia în Parlament constituie practtic întregul grup al Convenţiei Democrate.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Rămânând la tema schimbărilor constituţionale, să menţionăm că organizaţia Reporters sans Frontières, care îşi propune să apere libertatea de expresie în întreaga lume, i-a solicitat preşedintelui Petru Lucinschi să nu promulge recentele modificări la Legea Guvernului şi, în special, articolul 25, privitor la modul de desfăşurare a şedinţelor Executivului. În noua sa redactare, articolul respectiv permite primului ministru să solicite ţinerea unor dezbateri cu uşile închise, fără a se specifica în ce cazuri anume premierul poate interzice accesul presei la şedinţele de Guvern. Într-un mesaj, adresat preşedintelui Lucinschi, Reporters sans Frontières îşi declară îngrijorarea faţă de caracterul imprecis al acestor prevederi, care ar putea favoriza presa pro guvernamentală, în detrimentul celei independente.
