Linkuri accesibilitate

Gepolitică şi „reglări de conturi” la Tiraspol


Calea ferata de la Bender
Calea ferata de la Bender

Andrei Safonov: „Neînţelegerile financiare dintre Moscova si Tiraspol nu se vor răsfrânge asupra atitudinii geopolitice a Rusiei faţă de Transnistria”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele teme:

Sprijinul financiar rusesc pentru Transnistria va fi reluat. Moscova spune că lipsa de transparenţă a modului în care Tiraspolul cheltuie banii este o problemă ce va fi rezolvată.

„Chiar şi neînţelegerile temporare care există între ruşi si Tiraspolul oficial în legătură cu anunţul privind posibila reducere a finanţării Transnistriei nu vor putea să ducă la o întrerupere a colaborării”, spune expertul de la Bender Andrei Safonov, oaspetele ediţiei noastre de astăzi.

Familia lui Ernest Vardanean este îngrijorată de starea sănătăţii jurnalistului arestat de mgb acum 4 luni şi-şi exprimă dezamăgirea faţă de lipsa de reacţie a Rusiei şi a unor rezultate concrete din partea Moldovei.

Începem ca de obicei cu buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------
AFP relatează că emisarii comitetului anti-tortură din Consiliul Europei au suspendat inspectarea închisorilor din Transnistria după ce autorităţile nu le-au permis să stea de vorbă cu deţinuţii. Într-o declaraţie publicată la sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Europei spune că delegaţia cu cinci membri a întrerupt inspecţia la 22 iulie, când i s-a restrâns accesul la o închisoare din Tiraspol. În document se mai spune că în trecut astfel de inspecţii s-au desfăşurat fără probleme, dar nu se menţionează motivul care i-a făcut pe transnistreni să-şi schimbe atitudinea.

„Rusia este impresionată de tendinţa constructivă a parternerilor săi moldoveni responsabili de reglementarea transnistreană de a merge înainte cu soluţii şi măsuri concrete pentru restabilirea interacţiunii dintre Chişinău şi Tiraspol în diferite domenii – educaţie, transportul feroviar, în domeniul economic”, a declarat viceministrul rus de externe Grigori Karasin, în finalul unei vizite de trei zile în Republica Moldova. La Tiraspol, Karasin a anunţat reluarea sprijinului financiar pentru Transnistria, în ciuda modului netransparent în care autorităţile transnistrene au cheltuit până acum banii Moscovei. La Chişinău, oficialul rus a spus, între altele, că Moscova îşi doreşte ca „sabilitatea şi predictibilitatea unei Moldove suverane, independente şi neutre să fie confirmate de referendumul constituţional din 5 septembrie şi alegerile parlamentare” care îl vor urma.

Ministerul de externe al Rusiei a negat că trupele ruseşti s-ar afla în Transnistria fără consimţămîntul Republicii Moldova. Răspunzînd unor afirmaţii dintr-un raport al Departamentului de Stat american, ministerul rus de externe spune într-o declaraţie de presă că pacificatorii ruşi sunt în Transnistria în baza acordului care a pus capăt ostilităţilor, semnat la 21 iulie 1992 şi de reprezentanţii Moldovei. În replică, vicepremierul moldovean Victor Osipov a spus că trupele ruse de pacificare au un statut reglementat, însă trebuie să se facă deosebire dintre acestea şi rămăşiţele fostei armate ruse a 14-a. În privinţa trupelor sale din regiunile separatiste georgiene, ministerul rus de externe a spus că Osetia de Sud şi Abhazia sunt recunoscute de Rusia ca state independente, şi în consecinţă Moscova poate desfăşura acolo trupe fără consultarea guvernului georgian, ci doar cu încuviinţarea autorităţilor locale.

Incendiile din Rusia au ucis zeci de oameni, făcând necesară evacuarea a mii de localnici din zone totalizând aproape 900 de kilometri pătraţi. Cele mai afectate au fost regiunile Nijegorodsk, Voronej, Lipeţk, Moscova, Vladimirsk, Kursk şi Reazani. Mai multe sate au fost distruse complet de flăcări. Autorităţile au implicat armata în stingerea incendiilor şi promit că cei rămaşi fără case vor primi noi locuinţe până la iarnă.

La Moscova , forţele de ordine au reusit să aresteze persoana care preluase controlul asupra unui avion cu 105 persoane la bord. Avionul venea din localitatea Mineralnîi Vodi, din Caucaz. Toti pasagerii au fost eliberati, iar cel care a încercat să deturneze avionul este un barbat de 39 de ani, din Kazahstan, care a declarat că a dorit să aibe o întrevedere cu premierul Vladimir Putin.

Preşedintele Rusiei, Dmitrii Medvedev a semnat o lege care măreşte puterile principalului serviciu de informaţii al ţării. Potrivit noii legi, aprobată recent de ambele camere ale parlamentului rus, FSB va avea dreptul de a emite „avertismente oficiale” persoanelor ale căror acţiuni „creează condiţii pentru delicte”. Adversarii legii spun că ea va fi folosită cu uşurinţă de putere pentru a reduce la tăcere opoziţia politică.

Georgia a sechestrat un vas ucrainean, care acostase în portul Poti de la Marea Neagră, fiind încarcat cu cereale. Destinaţia transportului era regiunea separatistă Abhazia. Georgia nu permite nici o activitate economica în regiunile separatiste – Abhazia si Osetia de Sud fără aprobarea guvernului de la Tbilisi. Anul trecut, Georgia a sechestrat, din acelaşi motiv, cel putin 4 vase.

Fondul Monetar International a aprobat un imprumut pentru Ucraina in valoare de peste 15 miliarde de dolari, Potrivit directorului adjunct al FMI, John Lipsky, Ucraina iese dintr-o perioada dificila in care economia a fost grav lovita atit de factori externi cît si de vulnerabilitatii interne. Acum, a spus Lipsky, citat de agentiile internationale de presa, autoritatile de la Kiev sunt hotarîte sa adopte masurile reformiste necesare pentru reluarea cresterii economice.

Pe fundalul crizei economice, Rusia a decis sa privatizeze 11 firme, între care Banca de stat Sberbank si concernul petrolier Rosneft. Se estimeaza că privatizarea va aduce la buget Rusiei aproape 30 de miliarde de dolari.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Valentina. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Săptămâna trecută, Tamara Shagoyan, mama jurnalistului deţinut la Tiraspol Ernest Vardanean, a adresat o nouă scrisoare organizaţilor internaţionale şi pentru apărarea drepturilor omului, exprimând îngrijorarea în legărură cu starea sănătăţii fiului său. Ea spune că lui Ernest Vardanean nu i se acordă îngrijirea medicală necesară şi că cele 4 luni de detenţie la securitatea transnistreană l-au adus într-o stare psihologică critică. Europa Liberă a reuşit să stea de vorbă cu soţia lui Ernest, Irina Vardanean, care ne-a spus că la o săptămână după ce şi-a văzut ultima dată soţul, nu are nici o veste de la el, iar autorităţile refuză să-i spună care este starea sănătăţii lui.

Acţiune în sprijinul eliberării lui Ernest Vardanean în faţa ambasadei Rusiei din Erevan, 11 mai 2010
„Ultima oară când ne-am văzut, se simţea foarte rău. Avea febră 38 şi tuse puternică. În plus, avea o tăietură foarte ciudată pe gât, ca de la cuţit. M-am speriat foarte mult, el însă mi-a zis că s-a tăiat în timp ce se bărbierea. Sunt foarte îngrijorată, pentru că în închisorile noastre trebuie să te aştepţi la orice. A fost se pare examinat doar formal de medic şi de atunci nu mai ştim nimic”, spune Irina, adăugând că încercările de a afla ulterior cum se simte soţul ei au trezit o iritare puternică a autorităţilor, care au ameninţat-o că-i vor interzice să-l mai vadă.

Irina mai zice că este foarte îngrijorată şi în legătură cu starea psihologică a lui Ernest, pentru că ultima dată era cu moralul la pământ, spunându-i că nu mai rezistă să-şi vadă familia şi copiii, în condiţiile în care se află.

Potrivit Irinei, timp de două luni Ernest Vardanean a fost deţinut singur în celulă, după care a fost transferat într-o cameră cu alţi 6 deţinuţi. Jurnalistul ar fi tot mai decepţionat de faptul că nici Moldova, nici Rusia nu este în stare să-l ajute.

Irina Vardanean: „Avocatul nostru este în concediu. Dar cel mai mult îl nelinişteşte pe Ernest faptul că ancheta a fost blocată. El spune că de o lună şi jumătate nu mai este interogat şi i se tot promite că în curând va fi ultimul interogatoriu, însă ei demonstrativ tergiversează totul. Deci, ancheta ar fi putut demult să fie finalizată, însă nu se ştie din ce cauză ei trag de timp”.

Irina mai zice că şi-a legat mari speranţe de recenta vizită la Chişinău şi Tiraspol a viceministrului rus al afacerilor externe Grigori Karasin, dar a constatat cu amărăciune că nici un comunicat oficial şi nici o ştire n-a menţionat că la întâlnirile pe care le-a avut ar fi fost pomenit cazul soţului ei, în apărarea căruia s-au ridicat mai multe guverne occdentale, instituţii europene şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţii presei.

Irina Vardanean: „Nici nu ştiu ce să mai cred. Am avut foarte mari speranţe în legătură cu această vizită şi am sperat foarte mult că Rusia va face măcar un comentariu, va spune măcar ceva referitor la cazul său după 4 luni. Ernest este foarte îngrijorat şi la ultima întâlnire chiar m-a rugat să-i întreb, din numele său, pe reprezentanţii Rusiei şi îndeosebi ai Moldovei de ce totuşi nu se întreprinde nimic?”.

Irina spune că Ernest pledează în continuare nevinovat şi că mărturia sa cum că ar fi spionat în favoarea Moldovei a fost făcută sub presiune.

---------------------------------------------------------------------------------------------------

Vizita lui Grigori Karasin la Tiraspol n-a produs nici o schimbare a situaţiei jurnalistului Ernest Vardanean. În schimb, a reuşit se pare să facă puţină lumină în legătură cu informaţiile publicate în ajunul vizitei de cotidianul de la Moscova Kommersant, care anunţa că Rusia a întrerupt de câteva luni finanţarea regiunii transnistrene. Motivul – utilizarea netransparentă a ajutorului financiar rusesc, acordat până acum cu regularitate de la sfârşitul anului 2007 şi destinat întâi de toate pensionarilor transnistreni. Grigori Karasin a recunoscut că există probleme legate de modul în care se utilizează banii, dar a zis că ele pot fi rezolvate. „Cercurile financiare din Moscova vor să înţeleagă care sunt mecanismele de distribuire a banilor, aşa încât să nu existe abuzuri”, a spus Karasin. El a menţionat însă că acţiunile Moscovei în raport cu liderii transnistreni „în nici un caz nu reprezintă o demonstraţie de forţă”.

Doamnelor şi domnilor, aşa cum anunţam, invitatul ediţiei noastre de astăzi este politologul transnistrean Andrei Safonov, pe care l-am rugat să comenteze declaraţiile lui Grigori Karasin.

Andrei Safonov
Andrei Safonov
: „În opnia mea, vizita şi declaraţiile făcute la Tiraspol de Grigori Karasin vorbesc limpede despre faptul că la fel ca şi până acum, inclusiv în perioada guvernării comuniste şi după căderea acesteia, Federaţia Rusă continuă să privească Transnistria ca pe unul din punctele sale strategice din Sud-Estul fostei Uniuni Sovietice. Eu eram convins că nici acum nu se va produce nici o schimbare. Chiar şi neînţelegerile temporare care există între ruşi si Tiraspolul oficial în legătură cu anunţul privind posibila reducere a finanţării Transnistriei nu vor putea să ducă la o întrerupere a colaborării. Această colaborare va continua pe cel puţin trei direcţii. În primul rând, plăţile pentru pensionari şi alte plăţi sociale. În al doilea rând, colaborarea militară şi aume menţinerea grupului operativ de trupe ruse. Şi în al treilea rând, colaborarea politică, mai exact reglementarea conflictului în baza federalizării sau con-federaizării teritoriului fostei Moldove sovietice. Mi se pare că vizita lui Grigori Karasin se înschie anume în această schemă”.

Radu Benea: faptul că Rusia a promis reluarea finanţării, înseamnă oare că problemele legate de modul în care autorităţile transnistrene au utilizat ajutorul financiar rusesc au rămas în trecut?

Andrei Safonov: „Se pare că nu. În orice caz, pretenţiile care au fost anunţate în mod oficial, în opinia mea, s-ar putea baza pe faptul că anumite grupări de la Moscova doresc să ţină mai din scurt oficialităţile din Tiraspol. În al doilea rând, s-ar putea ca acestea să încerce acum, în preajma alegerilor în Sovietul suprem, să nu admită monopolizarea totală a puterii de către echipa şi susţinătorii lui Igor Smirnov. În această situaţie, cred că aceste focuri de avertisment care s-au tras în chestiunea banilor urmăresc anume acest scop: să-l determine pe Igor Smirnov să aibă o atitudine tolerantă faţă de concurenţii săi, care pot să apară în lunile următoare. Şi, desigur, mai există un aspect, acela că şi la Moscova există diferite grupări. E posibil ca cineva să lucreze cu Gazprombank, despre care s-a scris în presă, alţi poate şi-ar dori să reorienteze fluxurile financiare spre alte instituţii financiar-creditare. Putem constata astfel că această problemă va mai fi discutată şi nu o singură dată. Dar ea nu se va răsfrânge asupra atitudinii geopolitice a Moscovei faţă de Tiraspol”.

Radu Benea: opinia invitatului nostru de astăzi, politologul de la Bender Andrei Safonov.

--------------------------------------------------------------------------------------------------

O delegaţie a experţilor europeni a vizitat din nou Transnistria pentru a studia condiţiile tehnice şi posibilitatea reluării circulaţiei trenului Chişinău-Odesa, prin Bender, întreruptă acum patru ani. Mai rămâne puţin timp până la încheierea perioadei estivale, care ar putea să asigure cu un aflux de pasageri acest tren, în eventualitatea reluării circulaţiei lui, însă, deocamdată, această perspectivă pare puţin probabilă, atât din motive tehnice, cât şi politice. Am încercat să aflăm care este şi opinia unor locuitori de rând din Tiraspol şi Bender.

“Sunt „pentru” cu ambele mâini. Îmi amintesc de acele vremuri sovietice, când în zilele lucrătoare trenul Chişinău-Odesa circula de trei ori pe zi şi de cinci ori în zilele de odihnă”.

„Puţin probabil să relanseze circulaţia trenului. Pentru că şi la Odesa, şi la Chişinău ajungi mai repede cu maşina, chiar şi cu microbuzul e mai simplu. Nu văd nici un rost. Mi se pare că rar cine va merge cu trenul”.

„Oamenii noştri lucrează, au afaceri şi acolo, şi dincolo. Va fi minunat dacă acest tren va circula. Suntem în secolul 21 şi peste tot în jurul nostru, oamenilor li se creează condiţii. Numai nu la noi. Suntem blocaţi din toate părţile: ba de Moldova, ba de alţii. Bine că în Ucraina s-a schimbat puterea şi parcă-i mai uşor. Lumea trebuie să poată circula în toate direcţiile”.

„E foarte comod cu trenul, eu cred că mulţi vor circula”.

„Este nevoie de acest tren. Va circula, însă la noi totul ia foarte mult timp. Cred că în vara asta încă nu vom ajunge cu trenul la Odesa”.



Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG