31 iulie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Acțiune de protest în Parlament și noi legi.
Dan Ionescu: Astăzi în plenul Parlamentului, spakerul Dumitru Diacov a adresat felicitări deputatului Ilie Ilaşcu cu ocazia împlinirii, pe data de 30 iulie, a vârstei de 48 de ani. Diacov i-a urat deţinutului Ilaşcu sănătate, putere de a îndura încercările prin care trece în prezent, precum şi eliberarea cât mai grabnică din temniţa de la Tiraspol. De notat, că aceasta este cea de-a noua aniversare, pe care Ilie Ilaşcu o trăieşte în închisoare, departe de cei dragi. Dincolo de acest moment de solidaritate umană, începutul şedinţei de astăzi a Parlamentului, care a fost şi ultima din sesiunea de primăvară-vară, a fost marcat de o acţiune de protest, în care au fost antrenaţi nu mai puţin de 39 de deputaţi. Amănunte de la Radu Benea.
Parlamentul şi-a început şedinţa în plen cu o întârziere de peste patru ore, timp în care nici şeful Legislativului, nici deputaţii nu au dorit să ofere jurnaliştilor explicaţii la cele ce se întâmplă. Speakerul Dumitru Diacov a încercat de câteva ori să înceapă şedinţa în plen, însă nu a reuşit să adune o majoritate deliberativă. Abia după ora 14.00, când în sală s-au adunat 53 de deputaţi, un număr suficienta ca şedinţa să poată începe, Dumitru Diacov a confirmat zvonurile, care au circulat între timp pe coridoarele Parlamentului, potrivit cărora, un grup de 39 de deputaţi au boicotat şedinţa în plen, din motivul că Diacov a refuzat să le elibereze ordinul de repartizare a locuinţelor într-un bloc destinat parlamentarilor. Dumitru Diacov a declarat în plen, că grupul celor 39 de deputaţi l-ar fi şantajat şi ameninţat cu demisia.
Dumitru Diacov: „Un grup de deputaţi încearcă să şantajeze preşedintele Parlamentului, ca astăzi să decidem referitor la casa care este alături aici, să repartizăm apartamentele. Eu am spus categoric şi, în urma protestului de astăzi, eu declar în faţa Parlamentului, că nu voi merge la şantaj, necătând la faptul că ameninţă cu unirea forţelor, cu demisie ş.a.m.d. Casa nu va fi repartizată aşa cum vor aceşti 39 de deputaţi.”
Deputaţii protestatari, care s-au dovedit a fi din toate grupurile parlamentare, au revenit în sala de şedinţe abia peste câteva ore, când se apropiau de sfârşit dezbaterile asupra proiectelor de lege, prin care Guvernul a căpătat împuterniciri suplimentare şi a fost abilitat să emită ordonanţe. În numele acestui grup, deputatul Dumitru Pulbere a făcut o declaraţie, prin care a condamnat afirmaţiile lui Diacov, învinuindu-l de dezinformare a opiniei publice.
Dumitru Pulbere: „Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Diacov, în şedinţă plenară a discreditat pe cei 39 de deputaţi, care n-au asistat la şedinţă, afirmând că-l şantajează şi îi cer demisia neîntemeiat. Adevăratul motiv este atitudinea dispreţuitoare a domnului Diacov faţă de deputaţi şi noi, cei 39 de deputaţi, condamnăm declaraţia domnului Diacov, care a dus opinia publică în eroare şi a creat tensiuni în Parlament.”
Deputatul comunist, Vasile Neicovcen, unul din cei care au boicotat şedinţa în plen, a declarat presei, că Dumitru Diacov ar fi condiţionat repartizarea locuinţelor cu alegerea sa în toamnă în funcţia de preşedinte al Republicii. Acest lucru a fost confirmat şi de alţi deputaţi din grupul celor 39. Mai mult, ei au acuzat conducerea şi administraţia Parlamentului de delapidare a fondurilor destinate construcţiei blocului, pentru care s-au cheltuit deja 70 de milioane de lei.
În pofida boicotării şedinţei în plen de astăzi, Parlamentul a reuşit să adopte în a doua şi ultima lectură pachetul de legi, prin care Guvernul a căpătat împuterniciri suplimentare. Potrivit modificărilor şi completărilor la Legea despre Guvern, acesta va purta răpunderea pentru activitatea sa în faţa Parlamentului.
Legea stabileşte o nouă procedură de demisie a Guvernului. Aceasta poate avea loc în cazul exprimării unui vot de neîncredere de către Legislativ, în cazul în care premierul singur îşi depune demisia, precum şi în cazul alegerii unui nou Parlament. Prin noile modificări, Guvernul a fost împuternicit cu elaborarea şi realizarea unor politici, inclusiv o politică unică de stat în domeniul preţurilor, de atragere a investiţiilor şi a celei de cadre.
A suferit unele modificări şi statutul prefectului, reprezentantul Guvernului în teritoriu. Printr-unul din articolele mult disputate a fost respinsă propunerea primului ministru, Dumitru Braghiş, de a abilita Guvernul să suspende hotărârile administraţiei publice locale, dacă acestea contravin legislaţiei. Guvernul va avea în schimb dreptul să le conteste şi să ceară în justiţie suspendarea lor. Guvernul va putea să delege unele funcţii ale sale către unele ministere, să exercite controlul legalităţii şi oportunităţii activităţii ministerelor, departamentelor, prefecturilor şi altor organe subordonate.
Dezbateri aprinse a provocat articolul prin care, la decizia primului ministru, şedinţele Guvernulii se pot desfăşura cu uşile închise. Deoarece unii deputaţi au obiectat, că în acest fel ei vor fi lipsiţi de dreptul de a participa la şedinţele Guvernului, articolul a fost completat cu cuvintele că „la şedinţe pot participa şi persoanele ce deţin acest drept, conform legislaţiei.” Obiecţia deputaţilor creştin-democraţi, că prin aceasta s-ar încălca şi dreptul presei de a avea acces la informaţie nu a fost luat în seamă.
Un alt articol mult dezbătut a fost cel privind înfiinţarea unui prezidiu al Guvernului, alcătuit din primul ministru, vicepremierii şi directorul cancelariei de stat. Prezidiul ar urma să ia decizii asupra chestiunilor legate de activitatea curentă a Executivului, inclusiv de deplasări şi utilizarea banilor din fondul de rezervă. Parlamentarii au respins propunerea lui Dumitru Braghiş de a-i acorda prezidiului dreptul de a adopta hotărâri în numele Guvernului.
Legea stabileşte şi procedura delegării legislative a Guvernului pentru emiterea de ordonanţe. Legea de abilitare se aprobă de Parlament, la cererea Guvernului şi indică domeniile şi perioada în care se emit acestea. O eventuală lege de respingere a ordonanţelor nu are efect retroactiv. Ordonanţele intră în vigoare la data publicării.
În şedinţa de astăzi Parlamentul a şi aprobat o lege, prin care a delegat Guvernul să emită ordonanţe în 13 domenii pănă la 1 octombrie curent. La insistenţa deputaţilor comunişti prin vot a fost exclusă prevederea, prin care Guvernul ar fi avut dreptul să emită ordonanţe privind proiectele individuale de privatizare. Primul ministru Dumitru Braghiş şi-a exprimat regretul în legătură cu aceasta, declarând că Guvernul a cerut delegarea legislativă practic doar pentru privatizare, celelalte domenii indicate nefiind de mare actualitate pentru Cabinetul de miniştri.
La aceeaşi şedinţă deputaţii l-au demis din funcţie pe şeful Curţii de Conturi, Vasile Cozma, în legătură cu deţinerea unor funcţii oficiale în cadrul structurilor Comunităţii Statelor Independente şi l-au înlocuit cu un deputat comunist, Vasile Pentelei, de specialitate agronom-economist.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Instituirea unui sistem parlamentar de guvernământ în Republica Moldova continuă să atragă atenţia mediilor de informare din Occident. Renumitul cotidian elveţian Neue Zürcher Zeitung din 31iulie publică o relatare, purtând titlul „Parlamentul din Moldova îşi arată puterea”. Autorul trece în revistă momentele de înfruntare dintre Preşedinţie şi Legislativ, care a urmat adoptării legii privind modificarea Constituţiei, la data de 5 iulie. El nu uită să adauge, că actualmente Republica Moldova este singura ţară din cadrul Comunităţii Statelor Independente în care puterile constituţionale sunt concentrate la Parlament.
