Boicotul Consiliului de Bălți are caracter de PR și nu va afecta referendumul

Iurie Ciocan: „Noi în cazul dat nu suntem direct afectaţi, din simplul motiv că partenerul nostru în organizarea alegerilor în teritoriu sunt primăriile şi nu consiliile locale. Totodată, consiliile au atribuţia de a delega candidaturi din partea consiliilor locale în organele electorale. Acest lucru deja s-a întâmplat. Deci, consiliul anterior a adoptat decizia, în particular Consiliul de Bălţi anterior a adoptat decizia de a înainta candidaturile sale în Consiliul electoral de circumscripţie Bălţi şi ulterior a adoptat această decizie. Chiar astăzi, în cadrul unui seminar cu conducerea tuturor consiliilor din toate raionale şi municipiile Republicii Moldova, care a avut loc la Comisia electorală centrală, am discutat chestiunea respectivă şi cu conducătorii consiliului de circumscripţie de Bălţi, care este responsabil nemijlocit de organizarea alegerilor din teritoriul respectiv. Dânşii ne-au asigurat că nu există nici un fel de pericol. Decizia respectivă este una mai mult de PR din partea Consiliului, care prin aşa metodă a hotărât să-şi manifeste voinţa sa politică. Şi nici nu a fost inclusă în ordinea de zi, a fost la „Diverse”. Mai mult ca atât: ea nici nu este înscrisă în Procesul verbal al şedinţei Consiliului municipal de Bălţi.”

Europa Liberă: Şi totuşi, acest gen de demersuri, care ar putea să zădărnicească într-un fel anume succesul referendumului. Cine trebuie să le observe şi, eventual, să le sancţioneze?

Iurie Ciocan: „Nu cred că putem vorbi de careva sancţiuni, din simplul motiv că, inclusiv, şi Codul bunelor practici în materie electorală, elaborat şi adoptat de către Comisia de la Veneţia, remarcă faptul că alegerile urmează să fie libere. Deci, cetăţeanul singur urmează să decidă. Politicienii sunt în drept să facă îndemnuri – de a vota pro sau contra, pentru unul ori pentru altul. În cazul dat acest lucru este tratat şi de practica internaţională ca manifestare de voinţă politică. Mai ales în cadrul unui referendum. Când este vorba de boicotarea unor alegeri parlamentare, atunci chestiunea poate avea o altă conotaţie. Pentru că poate fi în pericol alegerea puterii de stat, de exemplu, a unei ramuri a puterii de stat. În cazul unui referendum şi documentele internaţionale, cum ar fi acest Cod al bunelor practici, remarcă faptul că în cadrul referendumurilor chiar îndemnul de a nu participa este, la fel, o manifestare a voinţei politice. Şi noi urmează să o respectăm aşa cum este ea. Chiar dacă nu ne place, pe de o parte. Pe de altă parte, anume şi asta înseamnă democraţie – când majoritatea urmează să-şi demonstreze capacitatea de a impune voinţa sa minorităţii.”

Europa Liberă: Mai există o practică, care nu neapărat poate să fie calificată bună, sau cel puţin unora le trezeşte întrebări. Practica de înscriere la Comisia electorală centrală drept participant, dar de fapt să se facă propogandă şi agitaţie împotriva referendumului. Ce fel de participare este asta?

Iurie Ciocan: „Într-adevăr, crează nedumeriri o asemenea abordare a problemei. Dar sub aspect legal, noi nu am găsit nici un temei juridic prin care am putea respinge înregistrarea unui asemenea candidat. Ca materie de drept, materie electorală, partidul care face parte din Registrul partidelor politice înscrise la Ministerul Justiţiei, este în drept nemijlocit să participe şi la referendum.”

Europa Liberă: Asta este o sarcină a legislatorului să clasifice o asemenea participare? Cine ar putea pune punctele pe „I”?

Iurie Ciocan: „Deci, ar putea punctele pe „I” clar că cei, care crează legile, pe de o parte. Iar pe de altă parte, şi legiuitorii şi noi credem că ar putea fi create nişte condiţii mult mai restrictive, care, la rândul, lor ar dăuna procesul electoral. Deci, în cazul dat noi invers, credem că este bine când este creată o intrigă, să zic aşa. Şi urmează alegătorii să-şi spună cuvântul. Pentru că anume referendumul pentru asta şi a fost lansat, ca alegătorii să rezolve problema respectivă, ca suverani ai puterii de stat.”

Europa Liberă: Opinia Dumneavoastră, ca expert în materie electorală – îngrijorarea asta, că, vezi Doamne, numai o treime din alegători, sau 17 la sută din populaţie, cum se mai acreditează această cifră, vor decide probleme naţionale. Este o problemă reală, sau este una falsă?

Iurie Ciocan: „Opiniile, a mea în particular, eu aş prefera, ca persoană fizică, s-o ţin pentru mine, pentru că am şi dubla postură de responsabil de organizarea alegerilor şi referendumului. Şi sunt obligat să ţin o anumită distanţă faţă de toţi cei, care sunt implicaţi în problema respectivă. Dar opiniile experţilor, inclusiv colegii mei, experţi internaţionali din alte state, mi-au trimis şi diverse materiale din acest domeniu şi este clar văzut, că referendumul constituţional, în alte state, cel puţin, necesită o majoritate calificată. Referendumurile locale, ori de alte chestiuni de interes naţional, referendumurile naţionale republicane, sunt state unde nu există, de fapt, acest prag. Câţi vin, atâţea sunt calificaţi suficienţi. Dar în cadrul modificării Constituţiei, practic, în majoritatea statelor este vorba de 50 plus unu. Dar, iarăşi şi raportul care a fost înaintat de către Comisia de la Veneţia Parlamentului Republicii Moldova, nu e raport, e aviz asupra modificărilor la Codul electoral, acest aviz negru pe alb scrie, că decizia respectivă nu este una tocmai conformă, dar ea rămâne la latitudinea autorităţilor politice ale Republicii Moldova. Chiar dacă nu există acest prag, să zicem că, eventual, ar fi fost adoptată o decizie de a anula orşicare praguri electorale, deci câţi au ieşit la votare, atâţea sunt suficienţi pentru a valida rezultatele. Acest lucru nu înseamnă că avem un absenteism total şi vin patru oameni la alegeri. Fiecare partid politic, în viziunea mea cel puţin, urmează să-şi consolideze adepţii şi să joace un pic cu muşchii în faţa adversarului său politic, să-şi arate – uite, eu am putut mobiliza şi ţi-am demonstrat, că uite, anume poziţia mea este una care merită a fi ascultată. Deci, aşa cel puţin se percepe problema sub aspect teoretic. Pentru că oricum majoritatea, asta e menirea ei, să domine minoritatea.”