Inainte de incheierea Festivalului international al Filmului de la Karlovy Vary, festival in care a fost premiat la sectiunea „
East of the West” filmul regizorului Cristi Puiu AURORA, corespondentul nostru la festival, Nicolae Constantin Tanase, absolvent al facultatii de regie de la UATC ( Bucuresti), a stat de vorba despre filme, festivaluri, premii si cinematografii nationale cu doi dintre invitatii romani la festival – criticul de film Mihai Chirilov, membru in juriul
East of the West, si regizorul Paul Negoescu, prezent in festival cu scurt metrajul DERBY, in selectia „
Fresh – promitatorii 5”.
DERBY este un film de 15 minute si selectia aceasta a celor 5 tineri promitatori, in care a fost selectat si filmul lui Paul Negoescu, spune totul prin titlu. Din multitudinea de filme studentesti, acest important festival de serie A, unul dintre cele mai mari din Europa, le-a ales pe cele care demonstreaza regizori marturi, cu viziuni indraznete. Selectia de anul acesta a cuprins filme din Australia, Germania si Romania, trei tari de unde, in ultimul timp, au venit „surprize” placute pentru cinefili.
Pentru Paul Negoescu acest festival are publicul lui, un public educat si care este invatat sa priveasca filmele cu respect si sa inteleaga chiar mesaje mai complicate. In discutia cu corespondentul nostru, tinarul regizor, el insusi organizator de festival in Romania, festivalul de la Timisoara, a fost impresionat de prezenta atitor filme cehesti in diferitele sectiuni ale festivalului.
Paul Negoescu: „Eu cred ca asta este o normalitate care la noi nu exista, ca un film ar trebui sa isi scoata banii in tara lui. Cred ca asta ar fi telul pe care ar trebui sa si-l propuna un film. La noi anormalitatea tine de faptul ca nu mai avem infrastructura, nu mai avem sali de cinema si tocmai ca s-a pierdut cultura mersului la cinema. Asa ar fi normal, ca un film sa poata sa isi scoata banii in tara lui. Faptul ca aici, pe locul intii in 2009 in box office a fost un film cehesc, nu stiu daca tine de o conjunctura sau de un public ceva mai nationalist care poate ca exista aici, la noi exista ideea preconceputa ca nu mergem la filme romanesti pentru ca sunt proaste, sau ca sunt despre comunism, sau ca sunt depresive, si asa mai departe. Ar trebui sa existe si filme de public in Romania si filme care sa mai amuze spectatorii, iar filmele astea care sunt de arta, filmele romanesti au foarte multe pretentia a fi de arta, sa aiba si ele un circuit mai restrins, in sali specializate de film de arthouse, cinema de arthouse, care la noi nu exista, exista numai 2 sau 3 in Bucuresti si atit”.
Si criticul Mihai Chirilov este implicat masiv in organizarea unui festival din Romania, Festivalul International al Filmului Transilvania, TiFF, si el a apreciat „calibrul” invitatilor de la KarlovyVary, multimea de sectiuni, de filme, modul in care festivalul este sustinut de ministerul ceh al culturii, de autoritatile locale, de sponsori. Insa nu este atit de impresionat de calitatea filmelor prezentate in selectia din acest an. In opinia sa, faptul ca in competitia oficiala pot intra numai filme in premiera mondiala este o constringere. Din acest motiv, de exemplu, filmul lui Cristi Puiu, AURORA care a avut premiera mondiala la Festivalul de la Cannes, nu a putut fi prezentat decit in sectiunea
East of the West, sectiune in juriul careia s-a aflat si criticul Mihai Chirilov. In concluzie, Festivalul de la Karlovy Vary este intr-o alta liga decit cel de la Cluj.
Cum a aparut filmul AURORA in aceasta competitie ?
Mihai Chirilov: „Aici l-am vazut intr-o sala cu un public strain. Pentru ca este important sa vezi un film romanesc cu un public strain, fie el si de festival. Iar publicul s-a comportat exact asa cum asteptam sa se comporte, in sensul ca, dupa prima ora de film, o treime din sala a iesit, dupa care pina la sfarsit n-a mai iesit nimeni. Si.. asta spune ceva, cred eu despre felul prost, in care a fost "antrenat" publicul sa vada un film in zilele noastre. Deja exista mentalitatea ca "aoaleu, e un film de trei ore", vai ce lung. Inclusiv in juriul meu au exista citiva care, inainte sa vada filmul, s-au plins ca este un film de trei ore. Eu cred ca poate sa fie si de 5 ore sau de 70 de minute, dar care sa iti dea impresia ca dureaza 3 ore. Si poate sa fie un film de 3 ore si sa ai senzatia ca a durat numai 2. Temporalitatea astea este foarte relativa pina la urma, cind vine vorba de cinema. Eu sunt un aparator al filmului si coincidenta fericita pentru mine face ca toti cei 5 membrii ai juriului din care am facut eu parte au rezonat foarte tare la Aurora. Adica a fost filmul lor favorit, de departe fata de celelalte filme din aceasta competitie. Unii au spus chiar ca e, cumva, nedreapta selectionarea, includerea lui in aceasta sectiune in care exista in mare parte regizori aflati ba la primul film, ba la al doilea. Sunt si niste regizori consacrati, dar nu regizori care sa "fi rupt gura tirgului" in trecut.
Mai mult, in virtutea numelui lui Cristi Puiu, toata lumea avea toate motivele sa astepte un film foarte bun, pe de-o parte si pe de alta, sa considere ca selectia este putin debalansata. Lucru pe care eu l-am contracarat cit am putut, pentru ca, spre deosebire de "Moartea Domnului Lazarescu" care a facut unanimitatea cam peste tot, AURORA nu a facut-o. Adica la Cannes, cronicile au fost impartite, publicul e clar impartit si nu mi se pare ca e o experienta cinematica cu care sa mergi la sigur. Si mi se pare remarcabil faptul ca 5 oameni intr-un juriu de formatii diferite, de la regizori la director de festival la specialisti in cinema, la critici de film si asa mai departe, au rezonat la film, pentru ca nu mai devreme de acum o luna, la Cannes, filmul sa zicem, nu a intrunit sufragiile comisiei de selectie pentru competitia principala si doi, inclus la
Un Certain Regard, nu a luat nici un premiu. Deci nu e un film cu care sa mergi la sigur, sa zic asa”.
Asadar un festival si un juriu pentru care AURORA a fost un eveniment. „Pentru cunoscatori”.
