Linkuri accesibilitate

„Islanda nu e Turcia”


Un interviu cu europarlamentarul Cristian Preda, autor al raportului despre pregătirea Islandei pentru aderarea la UE.


Europarlamentarul român Cristian Preda este unul din autorii unui raport privind nivelul pregătirii Islandei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru mulţi, cererea islandezilor a venit ca o mare supriză, iar răspunsul Bruxelles-ului a fost pozitiv în mod aproape natural, căci Islanda este una din cele mai democratice ţări din lume. Corespondenta noastră Iolanda Bădiliţă a încercat să afle de la europarlamentarul român dacă posibila extindere islandeză este o excepţie sau semnalează că un număr mai mare de ţări, poate şi Moldova, vor fi primite în Uniune, în viitor.

Europa Libera: Domnule Preda, este o Uniune Europeana cu 27 de state membre pregatita sa mai faca fata inca unei absorbtii in acest context de criza? Islanda pare ca mai are un pic si paseste inauntru, desi cetatenii sai nu prea vor, desi economia inca nu si-a revenit, desi exista probleme cu Marea Britanie si Olanda [n. r.: Islanda este obligata sa asigure plata unor daune minime depunatorilor bancii Icesave din Regatul Unit si Olanda insa, intr-un referendum, cetatenii s-au pronuntat impotrivă].


Cristian Preda
: Exista foare multe pozitii in sanul UE. Exista pozitia sceptica, foarte reticenta, in care in numele unui „European fatigue”.

Europa Libera: Renumita „digestie” ca nu mai functioneaza…


Cristian Preda
: Da, in numele acestei filozofii nimeni nu ar mai trebui primit in UE, cel putin pe termen scurt si mediu. A doua pozitie este cea care spune: „Bun, Islanda nu e Turcia”, in sensul in care Islanda este o tara cu 300.000 de locuitori iar Turcia este o tara cu 60 de milioane de locuitori.

Europa Libera: Si cu celelalte probleme care vin impreuna cu Turcia (faptul ca va fi cea mai mare tara din UE, o tara de religie musulmana)
.

Cristian Preda: Si cu reticente din partea unor familii politice europene. In numele acestei distinctii, unii spun este mai usor sa incluzi Islanda, daca ea va dori, daca societatea islandeza va vota pentru la referendum. A treia pozitie care mi se pare, de altfel si cea mai interesanta este cea potrivit careia aderarea unei tari ca Islanda trebuie sa fie facuta nu doar in conditii de egalitate - in sensul ca ei nu trebuie privilegiati in raport cu altii, cu tari candidate precum Croatia. Insa, se adauga la aceasta pozitie care mie mi se pare foarte interesanta si ideea ca, daca Uniunea va continua acest proces de extindere si va avea, de pilda Islanda si Croatia ca al 28-lea, respectiv al 29-lea membru, poate impreuna, poate distinct, nu stim, nu putem face o profetie, daca insa se va intampla asa, tari precum Moldova, au o sansa. Pentru ca, potrivit primelor doua scenarii, tari precum Moldova nu par sa aiba o sansa.

Potrivit primului scenariu Moldova ar trebui sa astepte pana cand digestia este consumata, potrivit celui de-al doilea scenariu, in care Moldova nu e nici prea mica nici prea mare ca sa poata conta, sigur ca ea este lasata in afara jocului, de-abia acest al treilea scenariu este interesant pentru o tara ca Republica Moldova.
XS
SM
MD
LG