Linkuri accesibilitate

Gardul vopsit, biberonul dibutilstalat și ukazul împotriva vinurilor moldovenești


Gheorghe Arpentin: Impactul ar fi, desigur, nu atît de grav ca în 2006, dar exportul în Rusia face undeva 30% din cifra noastră de afaceri, chiar mai mult, pînă la 50%.


O nouă calamitate abătută şi asupra vinificatorilor moldoveni – circa 40 de partide de vin – şi e vorba de zeci de mii de sticle şi litri de vin în vrac - au fost reţinute de autorităţile sanitare ruse, pe motiv că ar fi otrăvitoare, şi urmează să fie returnate celor care le-au trimis. Medicul sanitar şef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko, a apreciat că exporturile moldoveneşti de vin creează o situaţie - după cum a spus el - „înfiorătoare” şi a sugerat practic că un nou embargou asupra vinurilor moldoveneşti ar fi posibil. Cât adevăr sau neadevăr este în spusele şefului Rospotrebnadzor-ului şi cât în vinul moldovenesc destinat pieţii ruse? Vom discuta în această dimineaţă cu deputatul Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova.

Europa Liberă: Domnule Arpentin, cantităţi importante de vin moldovenesc rebutat iarăşi de autorităţile sanitare ale Federaţiei Ruse… Medicul sanitar şef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko, se declară, practic, din nou înspăimântat de ceea ce el consideră că ar fi o diversiune a vinificatorilor moldoveni împotriva consumatorilor ruşi… Ar trebui oare să admitem că o parte din exportatorii moldoveni au păcătuit într-adevăr?


Gheorghe Arpentin
: Lucrurile stau în felul următor. Într-adevăr, începînd cu ultimele două săptămîni, aproximativ 200 de mii de butelii de vin au fost stopate în vama interminală Solţevo sub pretextul că conţin două molecule care sunt periculoase pentru sănătatea consumatorului. Or, pînă în prezent nu avem confirmarea, dar sperăm că astăzi, după informaţiile care sunt oficiale, astăzi Rospotrebnadzor poate să ne pună la dispoziţie concret protocoalele de încercare sau încercările care confirmă conţinutul în vinurile moldoveneşti a moleculelor astea. Rezultatele centrului de control al calităţii din Republica Moldova nu confirmă datele acestea, adică că vinurile noastre ar conţine moleculele pe care le semnalează dl. Oniscenko. Laboratorul nu confirmă aşa date.

Europa Liberă: Ştiţi cum spuneau sovieticii: clientul are dreptate întotdeauna… Poate că, domnule Arpentin, partidele rebutate nu conţin chiar polihecsometilenguanedinhidroclorida, cum zicea anterior dl Onişcenko, dar ar avea totuşi alte otrăvuri, dibutilftalat, de exemplu, sau metalaxil, cum a precizat medicul sanitar şef ?
Embargoul din 2006 - un grup de străini își exprimă solidaritatea cu producătorii de vin din Georgia


Gheorghe Arpentin: Eu de două de astfel de molecule vorbeam – despre dibutilstalat, care de obicei migrează în vin dacă este păstrat în vase de plastic, or în Moldova demult nu sunt aşa vase, noi nu avem aşa ceva în Moldova. Rămîne să vedem ce doze, pentru că, ştiţi, biberonul pentru copii, din plastic, mai ales care e transparent, conţine mai mult dibutilstalat decît cifrele pe care le dau cei de la Rospotrebnadzor în ceea ce priveşte sănătatea consumatorului. Este o barieră, clar, tehnică, pe care încearcă Rospotrebnadzor să o pună vinurilor moldoveneşti.

Europa Liberă: Dar, totuşi, unii mai sceptici ar putea spune ce garanţii pot exista, de exemplu, că acel vin este bun? Că acelaşi Onişcenko nu are dreptate când spune că vinul rebutat acum poate fi folosit doar pentru a vopsi gardurile moldovenilor?

Gheorghe Arpentin la Europa Liberă
Gheorghe Arpentin
: Asta-i problema, pentru că eu cred că noi tot timpul nu am avut dreptul la un arbitraj aşa ca vinurile moldoveneşti să fie arbitrate de a treia parte. Deci, Rospotrebnadzor a făcut concluzia şi s-a terminat, astfel punem punct. Or, în litigii de asemenea proporţii trebuie, mai ales cînd se pun bariere tehnice, trebuie să fie partea a treia care să-şi spună cuvîntul – e da sau ba. E clar că e tendenţios. Părerea mea e că e tendenţios. Eu nu am văzut datele astea pe care ei trebuie să ni le prezinte astăzi, dar eu nu sunt de acord că aşa molecule există în vinurile noastre. Încă din anii 40, cînd se foloseau diferite polimere pentru vopsirea cisternelor şi atunci erau diferite probleme cu dibutilstalat cu care ei acum s-au apucat de capul nostru.

Europa Liberă: Domnule Arpentin, actualele autorităţi moldovene au simplificat considerabil condiţiile pentru exportul de vin şi divinuri. Dacă admitem că acest lucru a diminuat din responsabilitatea pentru calitate, cum susţine şeful Rospotrebnadzor, s-a mai plâns vreun alt importator că vinul moldovenesc ar fi nociv sau de calitate proastă?

Gheorghe Arpentin
: Nu, nu, noi exportăm în 37 de ţari. Drept că este cel mai mare client Federaţia Rusă, dar sunt pieţe care se dezvoltă în Europa - Polonia, Cehia, Germania. Nu sunt probleme. Ce-i important de precizat e că o problemă poate să există, pentru că orice persoană care lucrează poate să comită ceva erori, dar este vorba despre un lot concret, o întreprindere concretă, care uite că dezbate imaginea vinului moldovenesc, că toată Moldova este aşa.

Europa Liberă: Dar pe piaţa internă, a fost rebutată vreo dată, pe parcursul ultimilor doi-trei ani, de exemplu, vreo cantitate de vin considerată dăunătoare pentru sănătatea omului? Sau poate se consideră că stomacul moldovenilor este mai puţin subtil decât cel al consumatorilor ruşi…

Gheorghe Arpentin: Nu, pe piaţa internă din punctul acesta de vedere, dacă vorbim despre aceste molecule, n-au fost niciodată. Controlul calităţii, eu vă spun pentru că ştiu foarte bine lucrurile din interior, orice lot care merge la export el trece printr-o sită, orice lot. Nu poate să plece absolut nici o sticlă fără ca să treacă prin centrul de control la calitate. Ceea ce s-a simplificat – marca de stat care se înclee pe butelie în rezultatul controlului. Iată asta s-a simplificat pentru că ea aducea 10 copeici la mărirea costului buteliei. Deci a fost scoasă marca de stat, dar însăşi procedurile au rămas.

Europa Liberă: Deci, rigorile de calitate practice au rămas aceleaşi. Dar, dacă, de exemplu, cu motiv justificat sau doar politic, se ajunge la un nou embargo rusesc pentru vinurile moldoveneşti, ce urmări sunt de prevăzut pentru industria moldovenească de vinuri, luând în consideraţie faptul că în ultimul timp pieţele de desfacere s-au diversificat considerabil? Ar fi grav?

Gheorghe Arpentin
: Impactul ar fi, desigur, nu atît de grav ca în 2006, cînd noi vindeam pe piaţa Rusiei 82 de procente din vinurile noastre. Acuma exportul în Rusia face undeva 30 procente din cifra noastră de afaceri, chiar mai mult, pînă la 50 de procente. Deci, riscăm cu 50 de procente – desigur că e grav. Eu cred că lovitura asta cu vinurile, dacă o să fie, dacă o să fie al doilea ambargo, eu nu ştiu cîte fabrici de vinuri vor supravieţui. Pentru că ţinînd cont că stocurile de vinuri sunt pline, nu-s achitate detoriile pentru vinicultori din anii trecuţi, creditele la banca nu-s accesibile, atunci este clar că situaţia o să se agraveze desigur şi tot mai mult. Cu toate că dv. aveţi dreptate că diversificarea pieţelor în ultimii ani a fost avansată, dar 50 la sută dintr-o piaţa rămîne totuşi foarte mult pentru Moldova.
Gheorghe Arpentin


Europa Liberă: Să sperăm că lucrurile vor merge totuşi spre bine şi nu ne vom confrunta cu un nou embargo, deşi dl Oniscenko pare sa fie extrem de cuprins de mînie. Domnule Arpentin, vă mulţumim mult că aţi fost împreună cu noi la o oră atât de matinală. Şi vă dorim succes, pentru că şi industria vinului are nevoie acum de succes.
XS
SM
MD
LG