Linkuri accesibilitate

Audioviziualul se dezvoltă în condiții de junglă


Vlad Țurcanu
Vlad Țurcanu

Vlad Țurcanu: Valul de informaţie brută, nesintetizată, care s-a abătut peste moldoveni în ultimile luni, nu înseamnă că cetăţenii R. Moldova au devenit automat mai informaţi.


La Washington, Comisia Helsinki din Congresul american a organizat audieri legate de ameninţările la adresa libertăţii presei în ţările din OSCE, audieri în cadrul cărora a fost menţionat cazul jurnalistului Ernest Vardanean, aflat în arestul preventiv al autorităţilor de la Tiraspol. Iar la Bruxelles în cadrul Grupului Popular din Parlamentul European s-a produs o audiere-dezbatere cu tema „Un an de la schimbarea pro-europeana din Republica Moldova”. La aceste două evenimente, ce vizează climatul politic din Republica Moldova, ne vom referi în programul de astăzi, iar interviul dimineţii i l-am solicitat expertului în audiovizual, Vlad Ţurcanu, fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, actualmente director adjunct la filiala moldovenească a companiei „Mir”, care ne va spune cum se măsoară libertatea sau nelibertatea presei
.

Europa Liberă: Dle Ţurcanu, s-a împlinit un an de la înscăunarea noi guvernări. Cum s-a schimbat situaţia în presa din Republica Moldova, care în perioada guvernării comuniste s-a plâns de condiţii proaste?

Vlad Ţurcanu
: „Situaţia presei din R. Moldova s-a îmbunătăţit considerabil, indiscutabil, deşi eu cred că această evoluţie s-a datorat nu atât faptului că presa s-a eliberat de menghina în care a fost ţinută până în 2009, cât mai ales datorită iniţiativelor private, mă refer aici la Jurnal TV şi Publika TV. „Moldova 1” şi-a diminuat şi ea substanţial reflexele de partizan politic, însă deocamdată, în opinia mea, abia îşi dibuie identitatea de radio-difuzor public. Având în vedere că vreme îndelungată a trebuit să funcţioneze de o anumită manieră indicată de autorităţi, îi vine greu acum să se reaşeze, şi este prea devreme să tragem aici o linie, după care să emitem nişte concluzii univoce.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, presa care sprijină opoziţia comunistă se plânge de constrângeri. Amintim aici de cazul televiziunii NIT forţată să părăsească sediul sau ziarele Moldova Suverană şi Nezavisimaia Moldova, aflate în litigiu cu Guvernul. Aceste cazuri cum trebuie să le tratăm?

Vlad Ţurcanu: „În opinia mea, aceste instituţii de presă sunt necesare Republicii Moldova pentru că ele prezintă şi alte puncte de vedere decât, acum, majoritatea instituţiilor media din ţară. Dacă e să mă refer la problemele pe care le are NIT-ul cu CCA-ul, sau Moldova Suverană cu Guvernul, cred că e vorba de anumite chestiuni tehnice, şi NIT-ul mai ales, pentru că aici mă pricep mai bine, forţează nota întrucât Guvernul a acţionat în conformitate cu buchia legii. Nu aş avea să reproşez ceva instituţiei de reglementare sau Guvernului în raport cu NIT-ul. Dar repet, pentru că există televiziunea NIT putem afla şi altceva decât la Jurnal TV sau chiar la „Moldova 1”. NIT-ul este cu ochii pe guvernare şi asta mă avantajează din poziţia mea de telespectator simplu.”

Europa Liberă: Adică existenţa ca atare a NIT-ului sau a Moldovei Suverane certifică condiţiile democratice, aşa trebuie să înţelegem?

Vlad Ţurcanu: „Exact. După părerea mea NIT-ul, pe alocuri, face mai mult decât unele instituţii considerate democratice, având în vedere ceea ce spuneam mai devreme, că scoate în vileag anumite nesiguranţe sau greşeli ale guvernării.”

Europa Liberă: Cum ar trebui presa democratică să demonstreze că nu a devenit una „de buzunar” în relaţiile cu noile autoriţi?


Vlad Ţurcanu: „Eu cred că vocile cu caracter şi discernământ sunt cam aceleaşi ca şi pe timpul guvernării PCRM. Alte voci, care au apărut între timp, în ultima jumătate de an, sunt deocamdată slabe şi neconvingătoare. Valul de informaţie brută, nesintetizată, care s-a abătut peste moldoveni în ultimile luni, nu înseamnă că cetăţenii Republicii Moldova au devenit automat mai informaţi. Euforia de la început, după ce au câştigat democrat-liberalii, ar fi trebuit să treacă demult şi presa să îşi înţeleagă plenar rolul care îi revine.”

Europa Liberă: Dle Ţurcanu, e logic să vă întrebăm atunci cui îi revine rolul să arbitreze obiectiv şi echidistant acest gen de situaţii, astfel încît presa să nu declare că este nedreptăţită.


Vlad Ţurcanu: „Presa din Republica Moldova nu ar avea motive să se declare acum nedreptăţită. Are toate condiţiile să funcţioneze, mai puţin presa locală. Eu cred că o problemă a audiovizualului moldovenesc rămâne încă descentralizarea presei. Posturile de radio şi televiziune locale sunt necesare pentru că ele furnizează informaţii de interes local, dar ele rezistă doar datorită asistenţei pe care o primesc de la fundaţia Soros sau de la Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională.

Totul s-a centralizat la Chişinău, telespectatorul de la Chişinău nu ştie ce să mai privească, în timp ce la ţară cetăţenii sunt în continuare într-un deficit continuu de informaţie. Aş vrea să mai menţionez şi câte ceva despre modul în care s-a manifestat în aceste luni de nouă guvernare Consiliul Coordonator al Audiovizualului. CCA evoluează, şi asta trebuie s-o recunoaştem, cu paşi timizi, abia perceptibili.

Nu s-a pus ordine, de exemplu, în publicitate şi nu s-a pus regulă în ceea ce priveşte practica retransmisiunilor necontrolate, din afara ţării. Astfel încât audiovizualul se dezvoltă în condiţii de junglă. De aceea, CCA trebuie să intervină şi să explice clar care sunt regulile de joc. Aceasta ar fi o condiţie care ar ajuta la dezvoltarea audiovizualului, implicit la liberalizarea presei din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dle Ţurcanu, nu pot să nu vă întreb dacă autorităţile au scăpat de reflexul firesc de a pune mâna pe telefon şi de a interveni administrativ în raport cu jurnaliştii, mai cu seamă, de la instituţiile publice?

Vlad Ţurcanu: „Din ce ştiu eu, acest lucru se practică dar nu atât de vehement ca în trecut. Noua guvernare este mai deschisă către presă, dar acest lucru este valabil nu pentru toţi exponenţii acesteia. Unii sunt impermeabili şi am văzut lucrul acesta când ne referim la Procuratură de exemplu, alţii mimează transparenţa dar devin irascibili atunci când primesc întrebări incomode.”

Europa Liberă: Dle Ţurcanu, imaginaţi-vă că sunteţi chemaţi la Congres să raportaţi despre situaţia presei în zona OSCE-ului, Moldova făcând parte dintr-o zonă, să zicem, cu probleme. Care ar fi „hârtia de turnesol” pe care aţi prezenta-o în faţa americanilor, care ar trebui să fie convinşi în două cuvinte?

Vlad Ţurcanu: „În mod normal, se examinează aceste probleme în funcţie de cantitatea instituţiilor mediatice şi de cazurile de răsunet, studiile de caz. Atunci când presa ar avea exemple în care ar scoate în vileag nişte greşeli majore sau abateri de la legislaţie a Guvernării, atunci ar avea ce să demonstreze în faţa OSCE sau oricărei alte organizaţii internaţionale. Deocamdată, însă, impresia mea este că aceste voci care vorbesc despre neajunsurile guvernării sunt răzleţe sau oarecum timide.”

Europa Liberă: Din lene sau din nelibertate?


Vlad Ţurcanu: „Din inerţie, în opinia mea.”
XS
SM
MD
LG