Linkuri accesibilitate

Istorie, negaționism și tineret în România


În România, două decenii după căderea Zidului Berlinului și a regimului comunist, propaganda negaționistă a vechilor generații continuă să fie tolerată și chiar încurajată de o serie de oficialități culturale.


Căile Domnului, ale adevărului și justiției sînt de nepătruns și zicala este aplicabilă adesea la spațiul istoric și cultural românesc, fiindcă este surprinzător să afli, de exemplu, că o instituție culturală de stat, în speță Biblioteca Bucovinei din Suceava încalcă legea oferind găzduire unui istoric negaționist, ba, și mai mult, postează pe YouTube, la indicația directorului său, conferința acestuia și declarațiile sale denigratoare la adresa altor instituții culturale de stat. Libertatea de exprimare, ca și amicițiile personale de tinerețe sînt una și respectarea legilor statului, care interzic promovarea cultului unor personalități condamnate de istorie și a unor convingeri antisemite este alta.

Faptul că istoricul ieșan Gh. Buzatu neagă în scrierile și luările sale de poziție Holocaustul este cunoscut de mai bine de două decenii. Condamnabil și contravenind legislației românești în vigoare este să i se ofere tribună, de către o instituție culturală a Consiliului Județean Suceava, pentru a face propagandă în fața unor elevi de liceu și, cu același prilej, să atace în bloc o serie de personalități, începînd cu scriitorul Elie Wiesel și încheind cu prof. Vladimir Tismăneanu și directorul Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici. Că lucrurile s-au petrecut astfel o demonstrează video-urile postate pe web; lansarea cărții istoricului negaționist și conferința sa au avut loc în februarie 2010, iar întregul context al acestui episod cu implicații politice și culturale, directorul Bibliotecii Bucovinei fiind un fost membru PSD, migrat la PDL, a fost pus în evidență recent într-o scrisoare deschisă postată pentru presă pe Internet.

Soroca după deportarea evreilor, 1941 (Foto: Victor Bratu)
O constatare se impune: dacă 20 de ani după cel de-al doilea război mondial, tineretul din Germania descoperea faptele părinților și se revolta împotriva lor, în România, două decenii după căderea Zidului Berlinului și a regimului comunist, propaganda negaționistă a vechilor generații continuă să fie tolerată și chiar încurajată de o serie de oficialități culturale. Iar pentru mulți, inclusiv tineri, ea rămîne literă de lege.

Este adevărat că nu toți tinerii cad pradă acestei propagande și există o categorie, se poate spune de rebeli, care vor și se străduie să cunoască adevărul. Printre ei, notabil este cazul documentaristului din Timișoara, Florin Iepan care anunța zilele acestea că s-a angajat într-un proiect pe care îl califică drept „dificil”, să realizeze un film despre represaliile ordonate de mareșalul Antonescu împotriva civililor, în majoritate evrei, la Odesa, în octombrie 1941, după ce sovieticii în retragere au aruncat în aer comandamentul trupelor române.
Regizorul Florin Iepan


O întreprindere dificilă fiindcă, spunea regizorul într-un interviu cu „Adevărul”, „mă lupt și cu lipsa banilor și cu mentalitățile. Românii nu sînt pregătiți să accepte ideea că am avut o contribuție nefastă în război. ... Vreau să forțez o discuție națională”, deoarece, continua el, „există un deficit de informare a populației. Ne mulțumim să vedem filmele vechi. Masacrul de la Odesa este foarte puțin cunoscut... Oamenii sînt șocați cînd aud de el. ”

Tînărul regizor Florin Iepan probabil că nici nu știa cîtă dreptate are. Cele peste 40 de comentarii la interviul său, apărute în decurs de cîteva ore în „Adevărul” îi aduc injurii greu de redat, parcă scoase din ziarile naziste și legionare. Concomintent, mail-uri răspîndite insistent trimiteau la vizionarea pe internet a celui mai cunoscut film de propagandă antonescian, de o calitate mai mult decît modestă, „Odesa în flăcări”, calificat drept o „capodoperă cinematografică”. Iar interviul regizorului timișorean nu mai putea fi găsit astăzi pe site-ul ziarului bucureștean.

Istoria, cultura autentică și politica încă nu fac casă bună în România...

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG