Linkuri accesibilitate

Învăţămîntul în limbi moarte


Un exemplu pe care guvernele europene din Vest şi din Est vor trebui să-l urmeze sau să se pregătească de cădere: restrîngeri reale, nu amînare şi nu simulare. Foarte rapid, la cîteva săptămîni de la instalare, guvernul britanic a început să taie. Acest guvern de coaliţie (dreapta cam de centru plus centru cam de stînga) a promis că va reduce cheltuielile cu aproape 10 miliarde de euro şi multă lume a crezut, pe bună dreptate, că un guvern atît de nesigur pe propria definiţie va ezita. Reducerile au început abrupt şi au început de unde trebuie. Guvernul mănîncă din propria osînză supraponderală. Achiziţiile Ministerelor au fost reduse pînă aproape de nivelul zero. Adio maşini cu şofer la discreţie, adio călătorii business class, adio seminarii vagi şi conferinţe în destinaţii exotice!

Cunosc oameni care şi-au pierdut posturile deşi nu aveau de ce să îşi piardă posturile. Oamni bine pregătiäi, depuşi sec în afara pieţei muncii. Sistemul de învăţămînt a fost masiv lovit dar asta nu înseamnă că e singurul lovit. Bineînţeles, educaţia are o presă mult mai bună, în vreme ce industriile „manuale” nu intră în ştiri. Însă, reducerile de personal sînt, în Anglia, exact ce trebuie să fie: reduceri care nu ocolesc şi nu fac excepţii.

Cealaltă faţă a monedei sînt sindicatele. În ultimii 20 de ani, sindicatele şi sindicalismul învinse catastrofal de fenomenul Thatcher au revenit. Aroganţa şi demagogia clasei sindicale sînt foarte aproape de nivelul grotesc al anilor 70 şi 80. Piesa e aceaşi: o trupă de protectori politizaţi ai „oamenilor muncii” reuşesc să îşi menţină poziţia folosind cinic grupuri profesionale largi şi cultivînd din răsputeri cultura egalităţii obligatorii. Reprezentaţia are succes dar nu suficient succes. Nefiind, încă, o naţiune de bugetari, Anglia va evita eroarea şi nu va accepta să se lase sărăcită de egalitarismul care recomandă incompetenţă egală la venituri egale. Însă Anglia a trecut sau va trece razant pe lîngă pericolul care pîndeşte societăţi cu tradiţie şi autonomie economică mult mai reduse.

Asta înseamnă că lecţiile despre necesitatea reducerilor şi pericolul sindicalist trebuie bine înţelese şi preluate în est. Romănia e un caz clasic. În lipsa lecţiei engleze, România va învăţa greceşte. O limbă moartă.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG