12 mai 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Comuniștii se opun denumirii de limbă română.
Edgar Șelaru: Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că va cere demisia Guvernului şi alegeri anticipate, dacă reprezentanţii Executivului nu renunţă la denumirea de „limba română” în Proiectul de lege privind Nomenclatorul disciplinelor de studiu în învăţământul superior. Deputaţii comunişti au părăsit astăzi şedinţa plenară a Parlamentului, cerând ca proiectul de lege să fie respins, iar reprezentanţii Guvernului „să fie trimişi să studieze Constituţia, deoarece nu ştiu ce limbă se vorbeşte în Republica Moldova.” Şedinţa a fost suspendată până săptămâna viitoare. Amănunte despre incidentul de astăzi din Parlament în relatarea lui Radu Benea.
Parlamentul şi-a suspendat şedinţa în plen de astăzi, după ce deputaţii comunşti au părăsit sala, protestând împotriva includerii în Nomenclatorul specialităţilor pentru învăţământul superior, la profilul Filologie, a limbii şi literaturii române.
Proiectul legii privind Nomenclatorul specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior a fost propus Parlamentului spre aprobare în regim de urgenţă de către Guvern, pentru a se reuşi elaborarea planurilor de admitere în universităţi şi colegii. În lipsa acestor planuri, examenele de admitere în instituţiile de învăţământ superior vor fi puse sub semnul întrebării.
Comuniştii şi-au exprimat dezacordul în legătură cu faptul, că în loc de specialitatea „limba şi literatura moldovenească”, care este, potrivit lor, conformă Constituţiei, în document figurează „limba și literatura română”. Ei au calificat acest fapt drept o încălcare flagrantă a Legii supreme şi au ameninţat, că în cazul în care Guvernul nu-şi va modifica poziţia, vor iniţia procedura de demisie a Cabinetului de miniştri, pentru ca apoi să organizeze alegeri parlamentare anticipate.
Reamintim, că Guvernul Braghiş a fost instalat şi cu votul deputaţilor comunişti. Iată ce a declarat în plen liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, care a cerut respingerea proiectului de lege: „Dacă noi am ajuns la aceea, că sunt scrise toate limbile, care sunt şi nu sunt în Moldova, şi n-am scris limba moldovenilor, n-avem ce discuta mai departe. Lichidăm toate parantezele şi terminăm cu discuţiile. Şi nu numai cu discuţiile. Terminăm şi cu şedinţele în plen ale Parlamentului. Clarificăm cine suntem noi, ce fel de naţiune, ce fel de naţionalitate suntem noi. E vremea cândva de pus accentele, de pus puncte pe aceste probleme. Moldovenii, naţiunea titulară a ţării, n-are dreptul la limba ei, conform Constituţiei. Ian, nu vă săriţi şiurşele de acolo, liniştiţi-vă.”
Voce: „Vă rog, vă rog, vă rog foarte frumos.”
Vladimir Voronin: „N-are dreptul la limba ei! Membrii Guvernului să studieze Constituţia, dacă nu primim rezultat pozitiv la studierea Constituţiei, poftim, demisia Guvernului şi alegeri anticipate parlamentare. Noi părăsim sala de şedinţe. Vsio, paşli, la revedere.”
Cererea ultimativă a comuniştilor a provocat o reacţie promptă a grupurilor parlamentare de dreapta. Deputatul Partidului Forţelor Democratice, scriitorul Nicolae Dabija, a remarcat că Legea supremă a fost adoptată de majoritatea parlamentară agrariană, refractară la adevărul ştiinţific despre limba română. Iar liderul PD, Valeriu Matei, le-a cerut comuniştilor să nu politizeze chestiunea limbii.
Valeriu Matei: „Îmi pare rău, că majoritatea colegilor deputaţi din Partidul Comuniştilor politizează asemenea chestiune. Indiferent de grup social, pătură socială, toată lumea, şi copiii tuturor ştiu foarte bine ce limbă vorbesc, care este această limbă. Deci, este o stringentă necesitate să se adopte această lege, pentru a se face cât de cât ordine în domeniul învăţământului. Şi eu cred, că nu trebuie să divizăm pe categorii, cine şi ce preocupări are. Toţi deopotrivă au contribuit şi la creşterea limbii noastre, la formarea ei pe parcursul istoriei. Şi cred, că ar trebui aici să găsim numitor comun. Majoritatea deputaţilor sunt în sală, domnule preşedinte. Să votăm legea în primă lectură, sau poate şi în lectura a doua. Şi s-o adoptăm, pentru că este necesară ca aerul, până la sfârşitul acestui an de învăţământ.”
În încercarea de a calma spiritele, speaker-ul Dumitru Diacov a propus să amâne dezbaterile pe marginea chestiunei limbii pentru a doua lectură. Fără comunişti, în sală au rămas 47 de deputaţi, suficienţi pentru aprobarea cu o majoritate simplă a Proiectului de lege privind Nomenclatorul specialităţilor, prezentat ca lege ordinară. Deşi unii parlamentari au insistat asupra votării legii, iar preşedintele Comisiei juridice, Eugen Rusu, a arătat că şedinţa este deliberativă, deputatul blocului „Rândunica”, Vladimir Solonari, şi liderul acestei formaţiuni, preşedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, au pus la îndoială faptul, că există cvorum. Cei doi au insistat asupra faptului, făcând trimitere la Regulament, că şedinţa poate continua numai dacă în sală sunt prezenţi 50 la sută plus unul din numărul total al deputaţilor, adică 52. După o pauză de aproape o oră, în aşteptarea deputaţilor comunişti, Dumitru Diacov a anunţat că aceştea nu vor reveni în sală şi că următoarea şedinţă va avea loc joia viitoare.
Potrivit unor surse din Parlament, liderii comuniştilor au cerut Guvernului Braghiş să se prezinte marţi în întreaga componenţă la şedinţa grupului lor parlamentar. Aceleaşi surse susţin, că la acea şedinţă ar urma să se discute problema respectării de către membrii Guvernului a articolului 13 din Constituţie, referitor la denumirea limbii de stat.
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
