Alegerile parlamentare de miine din Marea Britanie ar putea duce la sfirsitul unei ere in viata politica britanica si anume la moartea „traditionalului” sistem in care numai cele doua partide – cel Laburist si cel Conversator – sa conteze intr-adevar. Aceasta posibilitate este analizata de corespondentul Europei Libere Breffni ORourke.
Ceea ce a dinamizat campania electorala din Marea Britanie din acest an a fost ca, pentru prima data, pe modelul democratiei americane, in perioada electorala au avut loc 3 dezbateri televizate ale liderilor aflati in competitie. Este pentru prima data in Marea Britanie cind acest lucru se intimpla.
In afara de liderul laburist, actualul premier Gordon Brown, si cel conservator David Cameron, la dezbateri a participat si liderul celui de-al treilea partid britanic cu o reprezentare importanta in teritoriu si anume Liberal Democratul Nick Clegg.
Si, potrivit majoritatii analistilor politici britanici, el a reprezentat a doua surpriza a acestor alegeri, plasind partidul sau, dupa aceste dezbateri televizate, foarte aproape de ratingul celorlalte doua. Potrivit celor mai recente sondaje de opinie cele 3 partide sunt creditate cu aproximativ 30 la suta din preferintele de vot ale electoratului. Daca aceste previziuni se adeveresc, nici unul din partide nu va putea avea majoritatea si nu va putea forma singur un guvern si va fi nevoie de coalitii. Nimic nemaivazut in alte democratii, dar ceva destul de neobisnuit pentru britanici.
Pe de alta parte insa, laburistii si conservatorii nu sunt foarte ingrijorati pentru ca sistemul britanic este si aici „special”. El se bazeaza pe principiul „primul clasat, ia postul”, ceea ce a dus la evitarea situatiei in care Parlamentul sa fie atit de divizat incit sa lucreze cu dificultate. Ultima data o astfel de situatie s-a inregistrat acum 36 de ani.
Acest principiu electoral „primul clasat, ia postul” este criticat de liderul Liberal Democratilor, care a vorbit in intreaga sa campanie electorala de o alternativa la actuala situatie.
In baza sistemului enuntat, chiar daca partidul sau va obtine un procent de aproximativ 30 la suta din voturi (cum indica majoritatea sondajelor), in Parlamentul britanic de 650 de locuri, liberal democratii nu vor putea detine mai mult de 100 de mandate, in timp ce, celelalte doua partide traditionale isi vor imparti restul mandatelor.
Plecind de la premisa ca laburistii nu vor colabora cu conservatorii, avind programe electorale complet diferite, asta va insemna ca ele ar trebui sa negocieze cu liberal democratii lui Clegg ca sa poata guverna. Nick Clegg a spus ca este dispus sa negocieze cu partidul care va obtine cele mai multe voturi populare si cele mai multe mandate, indiferent care partid va fi. Dar a mai precizat si ca nu va intra in coalitie cu laburistii, daca liderul lor va ramine actualul premier Gordon Brown. Acesta, pe de alta parte, a spus ca nu va renunta la sefia partidului sau, chiar daca partidul sau va pierde alegerile.
Ceea ce este clar, scrie corespondentul nostru, este ca indiferent de care dintre cele doua partide traditionale britanice vor obtine mai multe voturi in alegerile de miine, liberal democratii s-ar putea sa fie in pozitia de a negocia in primul rind, schimbarea sistemului electoral actual si renuntarea la principiul „primul clasat, ia postul”.
Ceea ce, spun expertii, s-ar putea sa le fie de folos in alegerile urmatoare.
