Ambiţiosul şi, s-ar părea, veşnicul primar al Moscovei, Iuri Lujkov a pregătit un plan general de reconstrucţie a capitalei ruse, despre care spune că o va aduce cu adevărat în secolul 21. Pe lângă „ghenplanul” lui Lujkov, cel de reconstrucţie a Chişinăului pregătit de primarul Chirtoacă e ca şi un bloc hruşciovist de 5 etaje pus alături de un zgârie-nori new-yorkez. Dar planul, ca orice plan, are criticii lui. Alexandru Eftode rezumă o relatare primită de la Moscova care se opreşte mai ales la critici.
Sofia este o pensionară de 89 de ani, care locuieşte în unul dintre cartierele istorice cel mai bine conservate ale Moscovei, Cistîe Prudî. Ea a văzut multe schimbări în Moscova, pe măsură ce multe generaţii de conducători au încercat să lase o urmă asupra oraşului. Dar puţine i-au fost pe plac. Explicaţia ei este simplă şi înduioşătoare. Îi pare rău după clădirile vechi, clădirile cu care s-a obişnuit. Vechea Moscovă este Moscova la care ţine Sofia.
Mulţi moscoviţi simt la fel. Mulţi prezic moartea Moscovei istorice, prăbuşirea infrastructurii şi aşa suprasolicitate, dacă planul general al primarului Lujkov este pus în practică. Aflat pe agenda de astăzi a Dumei de Stat care îl va dezbate în a treia lectură, el prevede ca până în anul 2025 să fie demolate imobile cu o suprafaţă totală de 5 milioane de metri pătraţi şi construite clădiri noi de 200 de milioane de metri pătraţi în schimb. Dacă planul este dus la bun sfârşit, Moscova va avea peste 2 milioane de locuri de parcare noi şi peste 50 de clădiri mai înalte de 70 de metri.
„Ghenplanul este sentinţa la moarte pentru Moscova”, crede Aleksei Klimenko, un militant pentru conservarea oraşului. El spune că se pregăteşte distrugerea arhitecturii din capitala rusă, fără a fi satisfăcute nevoile unui oraş în expansiune.
Specialistul în transporturi, Mihail Blinkin explică de ce noul plan se poate dovedi un coşmar pentru traficul aglomerat din Moscova, unde viteza medie a maşinilor este şi aşa de numai 21 de kilometri pe oră, faţă de cea din New-York de exemplu, unde se circulă cu 38 de kilometri pe oră: „Demolăm o clădire cu 5 etaje din vremurile sovietice şi construim pe locul ei una cu 30, dar lăsăm neschimbată infrastructura rutieră din împrejurime. E ca şi cum am încerca să băgăm 5 litri de apă într-un borcan de 3 litri – apa va dă pe din lături. Dar aşa facem noi în fiecare zi”.
Expertul în arhitectură al ziarului „Kommersant”, Grigori Revzin vede dincolo de aspectul arhitectonic şi cel rutier. În domnia de aproape 20 de ani a primarului Lujkov, capitala rusă a fost şi rămâne un adevărat şantier unde se demolează şi construieşte neîncetat, la scară mare: „Avem arhitectură brejnevistă, hruşciovistă, stalinistă şi avem arhitectură lujkovistă. Nu ielţinistă, sau putinistă, dar lujkovistă. Pentru prima dată primarul este figura care dă tonul”, spune Revezin.
Alţii precizează că nu primarul, ci nevasta primarului - Elena Baturina. Proprietară a unei întregi industrii în construcţii, Baturina este cea mai bogată femeie a Rusiei şi singura ei femeie miliardară. O sursă de mândrie pentru primarul Moscovei, dar şi o sursă de acuzaţii cum că Baturina nu i-ar fi doar parteneră de viaţă, ci şi parteneră de afaceri, căreia i-ar oferi mereu contracte publice.
