Iurie Gotişan: „Din capul locului pot să spun că situaţia financiară a Moldovei, şi aici am în vedere, de fapt, finanţele publice ale ţării, este diferită de cea a Greciei, sau a unor ţări, care aparent calcă pe urmele Greciei. Actualmente cercurile financiare internaţionale vorbesc despre Portugalia şi Spania, state în care bugetele publice sunt la fel de afectate. Nu cred că ne aşteapată situaţia Greciei. Mai ales că noi nu suntem nişte jucători mari de piaţă, ca să influenţăm pieţele financiare internaţionale aidoma Greciei. Şi cred că neîncrederea pieţelor faţă de finanţele publice sau faţă de bugetul Greciei este generată de o situaţie aparent fără ieşire, care aduce în lumină spectrul insolvenţei. Şi asta din motivul că datoria publică a Greciei este foarte mare, de peste 120 de procente din Produsul Intern Brut. La noi aceasta, adică datoria publică, dacă se apropie de 20 la sută din Produsul Intern Brut. Mă refer la datoria statului şi nu la cea privată. Şi chiar dacă includem acel miliard şi ceva de dolari, care va veni din partea donatorilor externi, situaţia oricum rămâne a fi destul de benefică, deocamdată.
Europa Liberă: Oricum, bugetul Republicii Moldova va rămâne, probabil, în continuare să fie un buget auster, parţial şi din cauza crizei economice, dar şi din condiţiilor impuse de creditorii externi.
Iurie Gotişan: „Bineînţeles, că avem şi noi un buget auster pentru acest an. Asta înseamnă reducerea cheltuielilor, în paralel cu majorarea unor categorii de venituri, implicit prin majorări de taxe, impozite, etc., care deja au fost introduse. În linii mari, un buget auster ar mai însemna, că vom avea un deficit bugetar destul de mare, ţinând cont şi de angajamentul ferm, asumat în cadrul relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Şi înclin să presupun că un buget auster vom avea şi la anul viitor, din simplul motiv că economia, în particular, ceea ce este legat de acumulările la buget, finanţele publice, etc., nu-şi vor reveni foarte curând. Însă, după cum spuneam, gravitatea situaţiei din Republica Moldova estre departe, deocamdată, de a fi similară celei din Grecia, inclusiv la capitolul austeritate bugetară. Am spus-o cu mai multe ocazii, că, de fapt, datoria internă şi externă, politica fiscală şi bugetul pentru 2010 vor fi marele provocări ale anului şi bugetul aferent anului 2010 este de o manieră austeră şi restrictivă. Însă altfel nu se putea în actualele condiţii de criză. Intuiesc că deja la nivel de Guvern s-a conturat o voinţă politică clară privind readucerea finanţelor publice în albia normalităţii şi că se mizează deja pe un program de reformare a acestora.”
Europa Liberă: În ce măsură aţi da dreptate ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă care spunea, că gaura imensă din buget, lăsată de guvernarea comunistă, s-ar datora lipsei de transparenţă în acţiuni şi altor interese, decât cele economice, inclusiv poate şi împrumuturilor mai puţin calculate de pe piaţa internă pentru a acoperi această gaură.
Iurie Gotişan: „Nu vreau să justific pe nimeni, dar, după cum a spus şi ministrul Finanţelor, este ridicol să te împrumuţi pe piaţa internă la nişte rate destul de ridicate ale dobânzii şi pe un termen limitat numai pentru a-ţi satisface nişte ambiţii politice sau electorale. Toate acestea, după mine, depăşesc orice limite ale raţionamentului economic. De fapt, criza economică şi miopia celor care au îngrijit bugetul public în ultimii ani ne-a adus într-un impas până la urmă. Respectiv, iscusinţa autorităţilor de reformare şi, să zic eu, de reanimare a finanţelor publice, va fi un exerciţiu real al acestora pentru suflul economiei în continuare şi, de ce nu, evitarea unor probabile tensiuni sociale, ce pot complica mult eforturile de asanare a finanţelor publice, care ar putea afecta interese sociale vaste.”
Europa Liberă: Oricum, bugetul Republicii Moldova va rămâne, probabil, în continuare să fie un buget auster, parţial şi din cauza crizei economice, dar şi din condiţiilor impuse de creditorii externi.
Iurie Gotişan: „Bineînţeles, că avem şi noi un buget auster pentru acest an. Asta înseamnă reducerea cheltuielilor, în paralel cu majorarea unor categorii de venituri, implicit prin majorări de taxe, impozite, etc., care deja au fost introduse. În linii mari, un buget auster ar mai însemna, că vom avea un deficit bugetar destul de mare, ţinând cont şi de angajamentul ferm, asumat în cadrul relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Şi înclin să presupun că un buget auster vom avea şi la anul viitor, din simplul motiv că economia, în particular, ceea ce este legat de acumulările la buget, finanţele publice, etc., nu-şi vor reveni foarte curând. Însă, după cum spuneam, gravitatea situaţiei din Republica Moldova estre departe, deocamdată, de a fi similară celei din Grecia, inclusiv la capitolul austeritate bugetară. Am spus-o cu mai multe ocazii, că, de fapt, datoria internă şi externă, politica fiscală şi bugetul pentru 2010 vor fi marele provocări ale anului şi bugetul aferent anului 2010 este de o manieră austeră şi restrictivă. Însă altfel nu se putea în actualele condiţii de criză. Intuiesc că deja la nivel de Guvern s-a conturat o voinţă politică clară privind readucerea finanţelor publice în albia normalităţii şi că se mizează deja pe un program de reformare a acestora.”
Europa Liberă: În ce măsură aţi da dreptate ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă care spunea, că gaura imensă din buget, lăsată de guvernarea comunistă, s-ar datora lipsei de transparenţă în acţiuni şi altor interese, decât cele economice, inclusiv poate şi împrumuturilor mai puţin calculate de pe piaţa internă pentru a acoperi această gaură.
Iurie Gotişan: „Nu vreau să justific pe nimeni, dar, după cum a spus şi ministrul Finanţelor, este ridicol să te împrumuţi pe piaţa internă la nişte rate destul de ridicate ale dobânzii şi pe un termen limitat numai pentru a-ţi satisface nişte ambiţii politice sau electorale. Toate acestea, după mine, depăşesc orice limite ale raţionamentului economic. De fapt, criza economică şi miopia celor care au îngrijit bugetul public în ultimii ani ne-a adus într-un impas până la urmă. Respectiv, iscusinţa autorităţilor de reformare şi, să zic eu, de reanimare a finanţelor publice, va fi un exerciţiu real al acestora pentru suflul economiei în continuare şi, de ce nu, evitarea unor probabile tensiuni sociale, ce pot complica mult eforturile de asanare a finanţelor publice, care ar putea afecta interese sociale vaste.”
