Linkuri accesibilitate

2.05 - Chișinău: Liderii PPCD condamnă tratatul de bază moldo-român


Iurie Roșca, liderul PPCD
Iurie Roșca, liderul PPCD

Memoriul nu a fost adresat clasei politice de la Chişinău deoarece „efectele sovietizării mentalităţilor, dar şi dependenţa directă a unora dintre demnitarii noştri de influenţele oculte dinspre ţara ocupantă sunt atât de puternice, încât nu avem nici un motiv să investim în speranţe deşarte.


2 mai 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Liderii PPCD condamnă tratatul de bază moldo-român.

Edgar Șelaru: Partidul Popular Creştin-Democrat a adresat un Memoriu preşedintelui României şi liderilor celor două Camere ale Parlamentului de la Bucureşti, condamnând tratatul moldo-român, care a fost parafat vineri la Chişinău. Semnatarii Memoriului îşi exprimă speranţa că preşedintele României „va vădi înţelepciune şi tact diplomatic şi nu va manifesta grabă în iniţierea procedurii de semnare a tratatului”. Dacă totuşi tratatul va fi semnat, se face apel la liderii partidelor politice din România să chibzuiească la implicaţii, atunci când se va discuta ratificarea lui.

Amintim, că în afară de reprezentanţii Partidului Popular Creştin-Democrat, în frunte cu Iurie Roşca, toate grupurile parlamentare de la Chişinău au anunţat, că sunt gata, în principiu, să voteze pentru ratificarea tratatului. Cu amănunte despre obiecţiile ridicate în Memoriul creştin-democraţilor Radu Benea
.

Partidul Popular Creştin-Democrat, în persoana lui Iurie Roşca, liderul acestei formaţiuni, a adresat astăzi preşedintelui României, Emil Constantinescu, şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului român, Ion Diaconescu şi Mircea Ionescu Quintus, un Memoriu la tratatul politic de bază moldo-român.

Memoriul, aşa cum se precizează în textul acestuia, nu a fost adresat clasei politice de la Chişinău deoarece „efectele sovietizării mentalităţilor, dar şi dependenţa directă a unora dintre demnitarii noştri de influenţele oculte dinspre ţara ocupantă sunt atât de puternice, încât nu avem nici un motiv să investim în speranţe deşarte.

Partidul Popular Creştin-Democrat consideră, că parafarea tratatului de bază la 28 aprilie curent a fost o acţiune diplomatică pripită. Acesta se arată nedumerit de faptul, că după ce Bucureştiul a insistat asupra unor elemente, pe care le-a considerat fundamentale şi indispensabile unui text în măsură să definească raporturile dintre cele două state, dintr-odată este acceptat un document lipsit de aspectele care ar fi putut da un înţeles şi o coerenţă politică minimă. Au dispărut, se spune în Memoriu, referinţele la pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 şi la notele ultimative ale guvernului sovietic, adresate României în 1940, care au condus la dezmembrarea teritorială a României, prin anexarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa la URSS.

A fost omisă sintagma „cele două state româneşti”, eliminându-se, astfel, formularea explicită a identităţii naţionale şi a unităţii etno-lingvistice româneşti ca element definitoriu pentru profilul etnic şi cultural al celor două entităţi statale. Intenţia autorilor acestui tratat de a lua prin surprindere opinia publică, societatea românească fiind pusă în faţa unui fapt împlinit, fără a fi consultate în prealabil cel puţin principalele partide politice, trădează o dorinţă suspectă de a muşamaliza o acţiune diplomatică, potrivnică intereselor naţionale româneşti, se mai spune în Memoriu.

Partidul Popular Creştin-Democrat menţionează, că promotorii tratatului au invocat şi motive demne de reţinut ce ţin de eforturile României de a se integra în Uniunea Europeană şi NATO, obiective prioritare, pe care creştin-democraţii le susţin şi pentru Republica Moldova. Aceştea sunt conştienţi, că atingerea acestor obiective impune un şir de rigori obligatorii pentru fiecare ţară, printre ele şi existenţa unor tratate cu vecinii.

Însă „nu înţelegem de ce România nu încearcă să-şi afirme şi să-şi promoveze energic interesele naţionale, nu numai să se conformeze unor cerinţe standard, reale sau imaginare. Aceasta, în opinia creştin-democraţilor, cu atât mai mult, cu cât există ceea ce ei au numit tristul precedent al semnării unui tratat similar cu Ucraina, care, fiind unul mai mult decât concesiv, a aprofundat „persecuţia şi suferinţa populaţiei româneşti din teritoriile noastre, înstrăinate în 1940.”

Mai mult, creştin-democraţii susţin, că documentul ar avea ca efect practic consimţirea vechii teze cominterniste a moldovenismului ca ideologie antiromânească, menită să justifice dezmembrarea teritoriilor româneşti prin acreditarea caracterului multinaţional al României şi de menţinere a falsului despre o pretinsă identitate etnică moldovenească, în opoziţie cu cea autentică românească.” Creştin democraţii speră, că noţiuni ca drept inalienabil asupra propriului teritoriu, sau cel puţin asupra propriului trecut istoric nu au fost înlocuite definitiv cu utilizarea arbitrară a unor termeni gen „pragmatism”, „realism”, etc.

Totodată, ei îndeamnă să se mediteze asupra faptului „dacă nu cumva se comit prea multe sacrificii istorice pe durata unui singur mandat de patru ani. Ca români din teritoriile înstrăinate, credem că sunteţi conştienţi de limitele jocului diplomatic, dincolo de care se întinde dezonoarea şi ruşinea naţională”, se mai spune în Memoriul, adresat preşedintelui român şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României.

În finalul documentului este exprimată speranţa, că preşedintele Emil Constantinescu nu va manifesta grabă în iniţierea procedurii de semnare a tratatului de bază dintre România şi Republica Moldova. Iar dacă, totuşi, va găsi potrivit să-şi depună semnătura, se mai speră că partidele politice din Parlamentul României vor chibzui asupra tuturor implicaţiilor de moment şi de perspectivă ale unei eventuale ratificări a tratatului de bază.

Să precizăm, că în afară de creştin-democraţi, celelate forţe politice reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova, chiar dacă au exprimat unele obiecţii critice, s-au arătat dispuse să ratifice tratatul de bază dintre România şi Republica Moldova.

Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG