Linkuri accesibilitate

Lovitură liberă


Liga Campionilor: final profesionist, finală tactică

Finala Ligii Campionilor nu va fi o paradă ofenisvă ci o ciocnire complicată de sisteme şi doctrine. Internazionale Milano şi Bayern Munchen vor da o finala detestata, de pe acum, pe scara larga de iubitorii de spectacol. Acelasi meci va fi insa apogeul fotbalului gindit.

Inter şi Bayern au înlăturat, sau mai degrabă au dezintegrat, în serie, marii favoriţi. Tot ce are fotbalul european mai arătos şi mai încîntătotr. În primul rînd, Barcelona, apoi, Lyon, Chelsea şi Fiorentina. Ucigaşii de spectacol au o presă proastă. Însă Inter şi Bayern sînt mult mai mult decît două echipe care nu pot juca frumos şi nici nu-i lasă pe alţii să facă fotbal de calitate. Inter şi Bayern sînt fotbalul profesionist adus la desăvîrşire de două figuri remarcabile: antrenorii Jose Mourinho şi Louis Van Gaal.

Sub supravegherea severă a acestor două eminenţe tactice, rigoarea italiană şi voinţa germană au dat echipe, practic, impenetrabile. Întîlnirea directă a acestor două conglomerate fără fisură va fi, din acest motiv, pe 22 mai, la Madrid un meci complet imprevizibil.

Inter Milano e, de pe acum, campioana morală a competiţiei. Inter a dejucat Barceona, echipa aparent în afara oricărui antidot, şi a demonstrat cîteva lucruri fundamentale. În primul rînd, valoarea absolută a voinţei şi inteligenţei pe cîmpul de joc. Ce s-a întîmplat la Barcelona pe Nou Camp, a fost o şedinţă de hipnotism activ, cu pacientul paralizat de propriile atu-uri.

Barcelona a pornit de la 1-3, după o primă manşă în care Inter a jucat partitura contrelor în spaţiile lăsate libere de obsesia ofensivă a Barcelonei. Aseară, în retur, Barcelona a păşit cu naivitate totală într-o a doua cursă. Mourinho şi-a aşezat echipa în sistem defensiv, cu mijlocaşii retraşi în faţa apărătorilor şi cu un marcaj în zonă reglat atît cît să permită Barcelonei să facă jocul de pase obişnuit, mai puţin combiaţia finală. Cu 75% posesie, Barcelona a avut tot timpul senzaţia dominaţiei şi a continuat să creadă în propria formulă de joc. Barcelona a persistat în convingerea că meciul curge în favoarea ei şi s-a adîncit, cu fiecare minut de circulaţie ineficientă, în cursa întinsă de Mourinho. Guardiola, antrenorul Barcelonei, a trăit aceaşi iluzie şi n-a sesizat nici o clipă că echipa lui e practic arestată de planul tactic al lui Mourinho.

Chiar după eliminarea discutabilă a a lui Motta, Barcelona a fost incapabilă să destrame un adversar silit să joace o oră în 10. În 90 de minute de aparenta dominatie fara replica, Barcelona a avut, de fapt, doar doua ocazii de gol: sutul perfect al lui Messi a fost scos de Julio Cesar cu o interventie miraculoasa iar Crkic a lovit gresit cu capul o minge care ar fi trebuit sa fie un gol simplu.

Insa acest meci bizar si, in acelasi timp, exemplar, a fost o capodopera tactica si psihica semnata Mourinho. Inter a facut din Barcelona o echipa statica, pentru ca Mourinho a inteles unde au gresit echipele care au crezut ca se pot misca odata cu Barcelona. Inter a facut Barcelona sa plateasca pentru libertatea de circulatie. Barcelona s-a uzat pasind si a cazut moral, invinsa de senzatia ca nu reuseste nimic desi face totul cum trebuie.

Barcelona, cea mai dotata echipa a Europei si a lumii, are nevoie de un intepret in stare sa transforme tezaurul in valoare permanenta. Nu e surpinzator ca presa spaniola a inceput sa speculeze, imediat, pe tema numelui noului antrenor al Barcelonei. Primul candidat: Jose Mourinho.

In cealalta semifinala, la Lyon, Bayern a cistigat cu 3-0, dupa ce a fortat neprezentarea gazdelor. Lyon n-a intrat in joc şi n-a avut nimic de spus, pentru ca Bayern a preluat toate compartimentele. Bayern n-a controlat ci a stapinit autoritar mijlocul si duelurile 1 la 1. Fara deplasament si solutii de joc, Lyon a asistat, pe viu, la propria dezmembrare. Ivica Olic a marcat de trei ori dar omul meciului au fost, la un loc, Altintop si van Bommel, cei doi directori ai culoarelor de joc.

Finala e deschisa si va fi cistigata, in conditii de egalitate fizica si tehnica, de cel mai mic plus tactic. De aici, avantajul infim cu care porneste Inter.
XS
SM
MD
LG