Criza datoriei externe a Greciei ar putea infecta şi alte ţări ale zonei euro – avertizau de luni de zile economişti dar şi politicieni, care cereau intervenţia rapidă a Uniunii Europene. Intre timp, previziunile iau forme tot mai concrete, este adevărat cu ajutorul sau sub influenţa agenţiilor de rating.
Agenţia Standard and Poor a retrogradat cu două zile în urmă datoria Greciei la categoria de junk, mai bine spus, consideră Grecia deja o ţara în pragul incapacităţii de plată. A urmat Portugalia şi astăzi Spania, retrogradată la nivelul Sloveniei (in paranateză fie spus, un compliment al adresa acestei ţări balcanice).
Efectul imediat a fost căderea monedei unice europene, care miercuri a atins, cu 1,32, cel mai scăzut nivel în ultimul an în raport cu dolarul american. Al doilea efect imediat a fost căderea burselor – toate bursele europene au încheiat miercuri in minus, bursa de la Atena a interzis chiar anumite tranzacţii pe termen scurt.
Al treilea efect a fost un val de declaraţii de susţinere pentru Grecia. Numai că în acest moment, preciza premierul elen Papandreou, Grecia are nevoie de sprijin concret și mai puțin de declarații. Întîrziat sau mai bine zis îngreunat de procedurile europene.
Cât de serioasă este situaţia şi mai ales cât de contagioasă este ilustrat de faptul că ieri, preşedintele american Barack Obama i-a telefonat cancelarei Angela Merkel. După discuţitie, cei doi au declarat că trebuie luate „măsuri hotărîte”. Mai mult, cancelara a vorbit despre accelerarea negocierilor privind planul de salvare a Greciei pentru a opri posibilul efect de domino al crizei elene. Numai ca una din probleme este în acest moment tocmai Germania: Germania s-a văzut mereu în postura jandarmului financiar în zona euro şi a insistat asupra unor măsuri drastice dar rezonabile, cum ar fi plafonul de 3 la sută pentru deficitul bugetar, pentru ţările care adoptă moneda euro.
Măsuri care au fost încălcate flagrant de Grecia, poate si de alte ţări din zona euro. Iar acum, jandarmul, în loc să amendeze, este chemat să-i „salveze” pe făptaşi. Germania ar urma să participe cu peste 8 miliarde de euro la fondul de ajutorare a Greciei, de peste 40 de miliarde, finanţat de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar International.
Numai că după discuţii avute ieri la Berlin cu directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, parlamentari germani au declarat că se pare că Grecia va avea nevoie de o sumă de trei ori mai mare. Angel Gurria, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare Economică si Dezvoltare, avertizează că Uniunea Europeană s-ar putea vedea în situaţia administraţiei americane, obligată anul trecut să susţină financiar bănci si asigurări, considerate „prea mari ca să ne permitem falimentul lor”.
„În joc nu este Grecia, a atras atenția Strauss-Kahn, în joc este credibilitatea şi stabilitatea întregii zone euro, şi de aceea trebuie să acţionăm repede şi energic”.
