Cum se explică valul de scumpiri, cât de justificate sunt acestea şi ce efecte pot avea asupra gândirii politice a cetăţeanului simplu … Vom vorbi în această dimineaţă cu domnul doctor în economie Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe.
Europa Liberă: Domnule Ioniţă, un val de scumpiri până acum – benzină şi motorină, gaze, materiale de construcţie, apă, curent electric ş.a.m.d. Urmează serviciile de telefonie fixă, călătoria cu taxiul… Am putea vorbi despre fiecare caz în parte şi poate vom vorbi câte ceva… Dar în linii mari şi pe scurt: cum pot fi explicate aceste scumpiri?
Veaceslav Ioniţă: Se explică relativ simplu, este o senzaţie de scumpire. Per total, valoarea anuală a inflaţiei este de circa 8-9 la sută, ceea ce pentru moldoveni nu este ceva ieşit din comun. Cu toate că aţi făcut o listă mare, în principiu am asistat la o scumpire pe segmentul energetic, este o scumpire foarte focusată.
Fiecare din aceste scumpiri are specificul său, aş vrea să specific câte ceva doar în cazul gazului, agentului termic şi al petrolului. În cazul gazului, scumpirea care a fost mică şi acum urmează a doua, ţine de faptul că noi avem un contract cu Rusia privind scumpirea gazului, şi de proiectele investiţionale ale Moldovei-Gaz. Acum trebuie să vedem dacă facem în acest an investiţii, dacă da, cum? Ca în anii trecuţi, într-o formă anormală, când investea populaţia sau deja investeşte Moldova-Gaz? Respectiv, dacă investeşte Moldova-Gaz, înseamnă că ai un tarif mai mare.
În cazul Termocom-ului situaţia este şi mai proastă deoarece tariful aprobat de noi, în principiu, permite Termocom-ului să stea pe linie de plutire, să funcţioneze normal, însă stau în spate cele aproape două miliarde de lei lăsate de fosta conducere, care chiar nu a ştiut cum să gestioneze situaţia. Ce facem cu aceste două miliarde de lei? Le punem în tarif sau nu? În sfârşit, a treia problemă – petrolul. Pe lângă faptul că el puţin s-a scumpit pe piaţa internaţională, un factor care a influenţat preţul a fost aceea că înainte de anul nou discutam bugetul pentru anul 2010, evident, nu prea existau multe posibilităţi să majorăm impozitele, nu am mers ca ungurii, care au majorat TVA-ul şi au căzut pe umărul absolut al tuturor, ci ne-am axat pe câteva produse, ţigări, cosmetice, băututri alcoolice tari şi... produsele petroliere, ceea ce s-a şi reflectat în preţuri, însă vrea să spun că aceasta afectează doar populaţia care merge cu transportul propriu, iar la agricultori noi le restituim toate impozitele, ceea ce anul acesta va constitui 140 de milioane de lei.
Europa Liberă: De fapt cine are de câştigat de pe urma acestor scumpiri?
Veaceslav Ioniţă: Păi, nu câştigă nimeni. Atunci când ai o scumpire, chiar nu cred că câştigă cineva. Cred că şocul scumpirii pe segmentul energetic noi l-am trecut în 2006-2007, acum avem ultimile ajustări şi cred că la anul vom avea deja preţurile mondiale. Vom avea încă o mică scumpire la gaz, aşa au fost condiţiile semnate de fraţii noştri comunişti vreo trei ani în urmă, încă cu 10 %, aşa este în contract şi atunci, gata cu povestea asta cu scumpirile. Este un discomfort...
Europa Liberă: Haideţi să luăm, ca exemplu, o poveste, întoarsă pe faţă şi pe dos de televiziunile pe care le are Moldova zilele acestea. Povestea ardeziei. Guvernul scoate foaia de ardezie din lista produselor social-importante. Foaia de ardezie şi alte materiale de construcţie se scumpesc subit. Ar fi o logică dacă în lista produselor social importante s-ar introduce concomitent, de exemplu, stuful ecologic pentru acoperiş… Măcar s-ar putea vorbi despre grija pentru sănătatea populaţiei… Dvs ce logică puneţi la baza scumpirii materialelor de construcţie devreme ce constructorii în mare parte şomează?
Veaceslav Ioniţă: În general, această listă este o aberaţie comunistă. Ea va fi anulată pentru că nu are nimic cu preţurile, ba mai mult, introducerea unui produs în această listă poate duce la scumpirea lui. În ceea ce priveşte materialele de construcţie, acum piaţa este moartă şi în lipsă de vânzări, economic este explilcabil acest fapt. Ceea ce vreau însă să adaug este că noi sperăm la o înviorare a sectorului de construcţii în acest an, ceea ce va duce şi la ieftinirea materialelor de construcţii.
Europa Liberă: Ce posibilităţi, ce pârghii are actuala guvernare de a ţine preţurile în frâu, ca să nu mai fie numită de gurile rele drept guvernarea scumpirilor?
Veaceslav Ioniţă: Este instrumentariul normal care înseamnă buna funcţionare a economiei. Nimeni nu s-a gândit în ultimii opt ani de zile să facă audit la sectorul energetic. ANRE-ul face acest acum lucru. Încercăm să vedem cât de justificate sunt costurile. Toate discuţiile vor fi pe segmentul public. În cazul Moldova-Gaz vor fi investiţii de 250 de milioane de lei. Ce facem? Ni le asumăm în acest an sau nu? Prin gestionarea corectă atât a investiilor cât şi a datoriilor pe care le-am moştenit, vom reuşi să menţinem preţurile.
Europa Liberă: Domnule Ioniţă, justificate sau nu, scumpirile produc nervozitate şi nemulţumire în casele oamenilor. Nemulţumirile, de obicei, produc la rândul lor şi antipatii politice… Ce credeţi că are de gând să facă Alianţa de guvernare cu aceste antipatii, tot mai vizibile?
Veaceslav Ioniţă: Alianţa are două instrumente. Prima este să ajusteze atât salariile, cât şi plăţile către bugetari, să nu uităm că din 600 de mii de salariaţi din Moldova, aproape jumătate sunt ai guvernării, noi suntem cei care dăm salarii la medici, profesori, etc. Avem şi 600 de mii de pensionari, iar pentru toţi ceilalţi guvernarea trebuie să creeze un mediu favorabil ca agenţii economici să creeze locuri de muncă cu un salariu decent. Asta trebuie să rezolvăm, nu preţurile sunt mari, salariile sunt mici.
Europa Liberă: Se reintră – dacă s-a ieşit cumva – domnule Ioniţă, în campanie electorală. Ce credeţi că se va întâmpla cu preţurile: vor da înapoi în mod populist sau vor galopa în continuare, producând inclusiv victime politice?
Veaceslav Ioniţă: Nu aş face o legătură. Aş vrea să aduc exemplu Ucrainei, deşi noi nu avem situaţia ca la ei. Când era haos în politică, genţii economici se simţeau şi se dezvoltau mult mai bine. Orice om vă va spune că în campania electorală suferă doar agenţii economici conectaţi la putere, doar cei cu scheme şi cu mişmaşuri, care se tem că dacă vine o nouă guvernare le dă peste cap totul. Cei care nu au nicio treabă cu guvernarea, în electorală, îşi fac lucrul şi nu au nicio problemă.
