Presedintele Traian Basescu este asa cum s-a autocaracterizat la inceputul primului sau mandat „un presedinte jucator” si a incearcat din 2004 incoace sa tina in friu nu doar partidul din care provine, ci si guvernul, indiferent daca a fost compus din amici sau inamici. Membrii executivului roman se pregatesc pentru o intilnire cu presedintele, care seamana mai mult cu o „chemare la raport”. Traian Basescu a anuntat saptamina trecuta ca va chema guvernul la consultari, fiindca nu este convins ca au avut loc reducerile de personal din ministere si agentii promise. Presedintele Basescu nu a vorbit despre angajamentul partii romane in acordul cu Fondul Monetar International, dar despre acest lucru este vorba.
In Romania, seful statului poate participa la sedinte de guvern si poate chema partidele la consultari, numai ca din cauza slabiciunilor celorlalti lideri autohtoni, presedintele Basescu isi asuma raspunderi care depasesc fisa postului sau. Constitutia Romaniei contine o serie de ambiguitati in privinta puterilor pe care le are seful statului. Din experienta ultimilor 20 de ani, intelegem insa, ca fiecare presedinte isi poate lua atitea atributii cite a putut duce. Spre deosebire de predecesorii sai, Traian Basescu nu se pronunta insa doar asupra problemelor de politica externa sau a chestiunilor generale de politica, ci si asupra chestiunilor de ordin moral, economic sau social. De cele mai multe ori problemele sale de interes general au fost convertite in rapoarte prezidentiale la care au lucrat unii dintre cei mai buni experti romani pe fiecare dintre domenii.
Argumentul sau cel mai greu atunci cind este acuzat ca-si depaseste prerogativele, chemind de pilda guvernul la ordine, este acela ca a fost ales cu peste 5 milioane de voturi. Alegerea presedintelui prin vot direct ii da acestuia puteri mai mari decit in cazul in care seful statului este ales doar de Parlament. In Romania se dezbate inca aceasta problema, iar in raportul prezidential privind modificarea constitutiei apar o serie de neajunsuri ale acestui sistem care ar produce derapaje, din cauza concentrarii puterii. In orice caz in zilele urmatoare sau chiar miine ministrii romani vor trebui sa-i explice presedintelui de ce n-au disponibilizat suficienti bugetari si care este planul lor pentru viitor. Deocamdata cifrele vehiculate de sursele guvernamentale sugereaza ca anul acesta vor mai fi concediati intre 75 si 100 de mii din zona guvernamentala.
