Parlamentul de la Chişinău nu se poate întruni din lipsă de cvorum. După ce fracţiunea comunistă a anunţat că va boicota şedinţele în plen pînă preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva actualul legislativ şi va anunţa data alegerilor anticipate, şi grupul celor cinci deputaţi din jurul lui Vladimir Ţurcanu, prospăt desprinşi din rândurile PCRM, a anunţat că va boicota şedinţele. Motivul: refuzul alianţei de a da verde pentru constituirea unei noi fracţiuni parlamentare, fracţiune la care pretinde Vladimir Ţurcanu.
Conform regulamentului de funcţionare a legislativului, şedinţele în plen pot fi considerate deliberative doar dacă la ele participa majoritatea deputaţilor, adică cel puţin 52 de aleşi ai poporului. Cum cele patru fracţiuni parlamentare care formează alianţa de guvernămînt numără 53 de deputaţi, asta înseamnă că este suficient ca doi dintre ei să nu se prezinte la şedinţă ca aceasta să nu întrunească cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor. În actualul legislativ există însă un grup din cinci deputaţi neafiliaţi, proaspăt desprinşi din fracţiunea parlamentară a comuniştilor şi consolidaţi în jurul deputatului Vladimir Ţurcanu. Cei cinci pretind să-şi constituie o fracţiune, pentru aceasta fiind necesar agrementul alianţei în favoarea modificării regulamentului parlamentului care permite formarea fracţiunilor în primele zece zile de la constituirea parlamentului. Pentru că alianţa refuză deocamdată să accepte această solicitare a grupului Ţurcanu, cei cinci deputaţi au declarat că vor boicota şedinţele legislativului.
Iată cum explică această decizie a lor deputatul independent Vladimir Ţurcanu: „Noi nu avem posibilitatea să înaintăm candidaturi pentru delegaţiile permanente. Noi nu suntem consultaţi la numirea funcţiilor în care îşi spune cuvîntul parlamentul.”
De partea cealaltă, alianţa are motivele sale pentru a examina cu prudenţa o eventuală modificare a regulementului care să permită constituirea fracţiunilor parlamentare nu neapărat în primele zece zile de la crearea forului legislativ.
Liderul PD Marian Lupu a rezumat aceste motive pentru Europa Liberă: „Ar fi fost o cerere logică dacă în toamna trecută, atunci cînd s-a încercat votarea preşedintelui, acest grup ar fi venit cu o contribuţie reală . În această situaţie, nu avem nici o obligaţie. Trebuie să ne gîndim foarte atent la cum va funcţiona parlamentul în continuare. Vor intra 4-5 fracţiuni, dar peste 6 luni vom avea 10 fracţiuni. Ce stabilitate va fi? Ş-apoi, în cadrul alianţei au sunat şi întrebări de genul – dar care sunt angajamentele politice ale acestor colegi pentru viitor?”
Analiştii spun însă că oricît de abili n-ar fi membrii coaliţiei de guvernămînt în a găsi explicaţii pentru neîntrunirea parlamentului, acesta riscă să intre în blocaj dacă nu va răspunde favorabil solicitării celor cinci deputaţi.
Directorul executiv ADEPT, Igor Boţan: „Problema cvorumului este foarte acută. Probabil, alianţa nu poate aduna 53 de deputaţi, iar pentru a ascunde acest fapt, Parlamentul amana data intrunirii. Abia pe 23 aprilie ar putea să se intruneasca pentru a dezbate raportul comisiei Nagacevschi. Oricum, parlamentul nu-si poate permite sa amane prea mult. Pentru că în ultima instanta va avea inca o circumstanta in favoarea dizolvarii parlamentului. Daca nu adopta timp de trei luni legi. Să nu uităm că asta face probleme guvernului, care are nevoie de reforme, de adaptarea legislatiei la programul de guvernare. Lucrurile sunt foarte grave. Turcanu a calculat foarte bine. Eu cred ca alianţa va trebui sa adopte această modificare, pentru ca altfel lucrurile raman blocate, iar acest blocaj pentru imaginea aliantei arată foarte prost.”
Vom aminti că deputaţii comunişti boicotează parlamentul de aproape o lună. Ultima şedinţa a legislativului, cea din 1 aprilie, s-a întrerupt după ce grupul Ţurcanu, după cum au şi fost porecliţi cei cinci deputaţi afiliaţi, a părăsit sala de şedinţe. Parlamentul nu s-a întrunit nici în săptămîna care a urmat, preşedintele interimar Mihai Ghimpu recunoscînd în faţa presei că din lipsă de cvorum. Astăzi, însă, Ghimpu a afirmat că şedinţele nu au avut loc pentru că ar fi existat o alarmă falsă cu bombă vizînd actualul sediu al parlamentului. Motiv pe care multi nu l-au luat în serios. Pe de altă parte, mai mulţi membri ai alianţei au spus Europei Libere că o decizie definitivă în problema constituirii unei noi fracţiuni parlamentare nu a fost luată deocamdată în sînul coaliţiei.
Conform regulamentului de funcţionare a legislativului, şedinţele în plen pot fi considerate deliberative doar dacă la ele participa majoritatea deputaţilor, adică cel puţin 52 de aleşi ai poporului. Cum cele patru fracţiuni parlamentare care formează alianţa de guvernămînt numără 53 de deputaţi, asta înseamnă că este suficient ca doi dintre ei să nu se prezinte la şedinţă ca aceasta să nu întrunească cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor. În actualul legislativ există însă un grup din cinci deputaţi neafiliaţi, proaspăt desprinşi din fracţiunea parlamentară a comuniştilor şi consolidaţi în jurul deputatului Vladimir Ţurcanu. Cei cinci pretind să-şi constituie o fracţiune, pentru aceasta fiind necesar agrementul alianţei în favoarea modificării regulamentului parlamentului care permite formarea fracţiunilor în primele zece zile de la constituirea parlamentului. Pentru că alianţa refuză deocamdată să accepte această solicitare a grupului Ţurcanu, cei cinci deputaţi au declarat că vor boicota şedinţele legislativului.
Iată cum explică această decizie a lor deputatul independent Vladimir Ţurcanu: „Noi nu avem posibilitatea să înaintăm candidaturi pentru delegaţiile permanente. Noi nu suntem consultaţi la numirea funcţiilor în care îşi spune cuvîntul parlamentul.”
De partea cealaltă, alianţa are motivele sale pentru a examina cu prudenţa o eventuală modificare a regulementului care să permită constituirea fracţiunilor parlamentare nu neapărat în primele zece zile de la crearea forului legislativ.
Liderul PD Marian Lupu a rezumat aceste motive pentru Europa Liberă: „Ar fi fost o cerere logică dacă în toamna trecută, atunci cînd s-a încercat votarea preşedintelui, acest grup ar fi venit cu o contribuţie reală . În această situaţie, nu avem nici o obligaţie. Trebuie să ne gîndim foarte atent la cum va funcţiona parlamentul în continuare. Vor intra 4-5 fracţiuni, dar peste 6 luni vom avea 10 fracţiuni. Ce stabilitate va fi? Ş-apoi, în cadrul alianţei au sunat şi întrebări de genul – dar care sunt angajamentele politice ale acestor colegi pentru viitor?”
Analiştii spun însă că oricît de abili n-ar fi membrii coaliţiei de guvernămînt în a găsi explicaţii pentru neîntrunirea parlamentului, acesta riscă să intre în blocaj dacă nu va răspunde favorabil solicitării celor cinci deputaţi.
Directorul executiv ADEPT, Igor Boţan: „Problema cvorumului este foarte acută. Probabil, alianţa nu poate aduna 53 de deputaţi, iar pentru a ascunde acest fapt, Parlamentul amana data intrunirii. Abia pe 23 aprilie ar putea să se intruneasca pentru a dezbate raportul comisiei Nagacevschi. Oricum, parlamentul nu-si poate permite sa amane prea mult. Pentru că în ultima instanta va avea inca o circumstanta in favoarea dizolvarii parlamentului. Daca nu adopta timp de trei luni legi. Să nu uităm că asta face probleme guvernului, care are nevoie de reforme, de adaptarea legislatiei la programul de guvernare. Lucrurile sunt foarte grave. Turcanu a calculat foarte bine. Eu cred ca alianţa va trebui sa adopte această modificare, pentru ca altfel lucrurile raman blocate, iar acest blocaj pentru imaginea aliantei arată foarte prost.”
Vom aminti că deputaţii comunişti boicotează parlamentul de aproape o lună. Ultima şedinţa a legislativului, cea din 1 aprilie, s-a întrerupt după ce grupul Ţurcanu, după cum au şi fost porecliţi cei cinci deputaţi afiliaţi, a părăsit sala de şedinţe. Parlamentul nu s-a întrunit nici în săptămîna care a urmat, preşedintele interimar Mihai Ghimpu recunoscînd în faţa presei că din lipsă de cvorum. Astăzi, însă, Ghimpu a afirmat că şedinţele nu au avut loc pentru că ar fi existat o alarmă falsă cu bombă vizînd actualul sediu al parlamentului. Motiv pe care multi nu l-au luat în serios. Pe de altă parte, mai mulţi membri ai alianţei au spus Europei Libere că o decizie definitivă în problema constituirii unei noi fracţiuni parlamentare nu a fost luată deocamdată în sînul coaliţiei.
