Problemele din medicină rămîn aceleaşi şi după introducerea poliţelor de asigurare, chiar dacă asta se întîmpla acum 6 ani. Ministrul sănătăţii a remarcat în cadrul şedinţei de azi a Colegiului Ministerului pe care îl conduce că uzura echipamentului medical din spitalele şi policlinicile din republică este de 100%, iar mediul rural se confruntă cu un deficit acut de medici calificaţi.
Cei aproximativ 1200 de locuitori ai satului Hănăsenii-Noi din raionul Leova merg să consulte un medic de familie în centrul raional care se află la 9 km depărtare de sat. Primarul din Hănăsenii-Noi Nicolae Vicol spune că zilnic i se adresează oameni nemulţumiţi de faptul că nu au un medic de familie în satul lor.
Nicolae Vicol: „M-am adresat la spitalul raional şi mi-au spus că lor le trebuie 150 de medici şi nu-i au, lipsesc. Care-i motivul? zic. Trebuie moş Ion să vină de zece ori la voi ca să-l primiţi? Eu personal am fost pe foaie de boală şi ne repartizează aşa, cînd ne fugăreşte la unul, cînd ne fugăreşte la altul. Şi vin la Leova, trebuie să se adreseze la registratură, şi dacă are posibilitate alt medic de familie să-l primească – e bine, dacă nu – îi spune să vină peste două zile, pînă moare omul acela. Da de moş Ion, vă spun, e bătaie de joc”.
Directorul Centrului Medicilor de Familie din Leova Alina Iachim ne-a explicat că Hănăsenii-Noi a rămas fără medic de familie deoarece toţi cei 7 medici de la centrul din Leova răspund de cîte un sat din raion unde merg o dată pe săptămînă pentru a-i consulta pe oamenii de acolo.
Alina Iachim: „În primul rînd, dacă nu avem medic, e deficit de cadre. Că la noi sînt 35-40% medici de familie din cei necesari. Din 14 localităţi avem 3 localităţi şi inclusiv cu Leova 4, unde sînt medici de familie. În rest, nu sînt medici, merg la deplasări medicii care sînt, şi asta e principala problemă la noi. Tineretul nu vine după absolvirea universităţii, nu se angajează în cîmpul muncii. Avem lucrători de vîrstă de pensionare, care nu pot lucra ca pentru trei-patru. Şi asta e un lucru foarte greu, nu-i ca un lucru care poate fi produs”.
Practica deplasării medicilor de familie din centrul raional sau dintr-o localitate vecină în satele fără medici rămîne deocamdată unica posibilitate de a le garanta accesul la asistenţă medicală acestor persoane. Potrivit Ministrului Sănătăţii Vladimir Hotineanu, la 10000 de persoane din mediul rural revin doar 16 medici,de două ori mai puţin decît în ţările din Uniunea Europeană.
Vladimir Hotineanu: „Avem 250 de sate unde medicul de familie vine de 2-3 ori pe săptămînă şi 25 de sate unde nu vine deloc medicul de familie pentru a acorda asistenţă populaţiei. De aceea, discutăm cu Universitatea de Medicină, analizăm ca ultimul an de rezidenţiat să-l treacă în raioane, în sectorul rural”.
În 2007 guvernul Tarlev a hotărît să rezolve problema deficitului de cadre medicale cu care se confruntă satele moldoveneşti prin acordarea de facilităţi tinerilor specialişti. Astfel medicii care decid să meargă la ţară după facultate sînt în drept să primească de la autorităţile locale o locuinţă pe perioada activităţii sau cel puţin să fie scutiţi de plata chiriei, dar în acelaşi timp pot bineficia de o indemnizaţie în valoare de 30000 lei plătită în tranşe timp de 3 ani. Se pare însă că aceste măsuri întîrzie să dea roade.
Cei aproximativ 1200 de locuitori ai satului Hănăsenii-Noi din raionul Leova merg să consulte un medic de familie în centrul raional care se află la 9 km depărtare de sat. Primarul din Hănăsenii-Noi Nicolae Vicol spune că zilnic i se adresează oameni nemulţumiţi de faptul că nu au un medic de familie în satul lor.
Nicolae Vicol: „M-am adresat la spitalul raional şi mi-au spus că lor le trebuie 150 de medici şi nu-i au, lipsesc. Care-i motivul? zic. Trebuie moş Ion să vină de zece ori la voi ca să-l primiţi? Eu personal am fost pe foaie de boală şi ne repartizează aşa, cînd ne fugăreşte la unul, cînd ne fugăreşte la altul. Şi vin la Leova, trebuie să se adreseze la registratură, şi dacă are posibilitate alt medic de familie să-l primească – e bine, dacă nu – îi spune să vină peste două zile, pînă moare omul acela. Da de moş Ion, vă spun, e bătaie de joc”.
Directorul Centrului Medicilor de Familie din Leova Alina Iachim ne-a explicat că Hănăsenii-Noi a rămas fără medic de familie deoarece toţi cei 7 medici de la centrul din Leova răspund de cîte un sat din raion unde merg o dată pe săptămînă pentru a-i consulta pe oamenii de acolo.
Alina Iachim: „În primul rînd, dacă nu avem medic, e deficit de cadre. Că la noi sînt 35-40% medici de familie din cei necesari. Din 14 localităţi avem 3 localităţi şi inclusiv cu Leova 4, unde sînt medici de familie. În rest, nu sînt medici, merg la deplasări medicii care sînt, şi asta e principala problemă la noi. Tineretul nu vine după absolvirea universităţii, nu se angajează în cîmpul muncii. Avem lucrători de vîrstă de pensionare, care nu pot lucra ca pentru trei-patru. Şi asta e un lucru foarte greu, nu-i ca un lucru care poate fi produs”.
Practica deplasării medicilor de familie din centrul raional sau dintr-o localitate vecină în satele fără medici rămîne deocamdată unica posibilitate de a le garanta accesul la asistenţă medicală acestor persoane. Potrivit Ministrului Sănătăţii Vladimir Hotineanu, la 10000 de persoane din mediul rural revin doar 16 medici,de două ori mai puţin decît în ţările din Uniunea Europeană.
Vladimir Hotineanu: „Avem 250 de sate unde medicul de familie vine de 2-3 ori pe săptămînă şi 25 de sate unde nu vine deloc medicul de familie pentru a acorda asistenţă populaţiei. De aceea, discutăm cu Universitatea de Medicină, analizăm ca ultimul an de rezidenţiat să-l treacă în raioane, în sectorul rural”.
În 2007 guvernul Tarlev a hotărît să rezolve problema deficitului de cadre medicale cu care se confruntă satele moldoveneşti prin acordarea de facilităţi tinerilor specialişti. Astfel medicii care decid să meargă la ţară după facultate sînt în drept să primească de la autorităţile locale o locuinţă pe perioada activităţii sau cel puţin să fie scutiţi de plata chiriei, dar în acelaşi timp pot bineficia de o indemnizaţie în valoare de 30000 lei plătită în tranşe timp de 3 ani. Se pare însă că aceste măsuri întîrzie să dea roade.
