Cenzul minim de vârstă pentru obţinerea dreptului de vot, cel de 16 ani, nu a stârnit niciun fel de discuţii în şedinţa finală a Comisiei constituţionale. In schimb, experţii s-au împotmolit când a venit vorba de articolele funcţionale, ca să le zic aşa, cele care descriu locul procuraturii, bunăoară, sau modalitatea de numire a procurorului general, componenţa Consiliului superior al Magistraturii şi condiţiile, pe care trebuie să le întrunească membrii acestuia, ş.a.m.d.
Anume acolo, se pare, a ieşit la iveală confruntarea dintre nucleul savanţilor din jurisprudenţă, care sunt şi cadre didactice, şi efectivul de practicieni, adică de procurori şi avocati. Cât priveşte articolele ce vizează problemele zise sensibile: Articolul 16 declară Moldova drept stat neutru, dar prevede posibilitatea alegerii altei forme de apărare a calităţii de stat suveran, în cazul în care ar apare ameninţări la adresa suveranităţii.
Pentru definirea limbii de stat Comisia a propus doua varinate . Prima spune „limba oficială a Republicii Moldova este limba româna”. A doua varianta este formulata astfel: „Limba oficiala a Republicii Moldova se stabileste prin lege organică”.
Alegerea preşedintelui, potrivit textului propus de Comisie, ar trebui sa fie realizată prin votul direct al cetăţenilor, ce-i drept după ce mandatele deputaţilor din actualul legislativ vor fi expirând peste trei ani.
Profesorii de drept din cadrul Comisiei ConstituționaleDeci, într-un final, Comisia şi-a achitat sarcina de a produce doua documente – textul noii constituţii şi un proiect de lege privind adoptarea constituţiei prin referendum. Dacă un număr suficient de cetăţeni cu dreptul de vot vor aproba textul constituţiei, el va deveni lege supremă.
Acum mingea pleacă în terenul Aliantei de guvernământ, mai exact în fracţiunile componente ale majorităţii parlamentare, care vor trebui să le treacă printr-o prismă politică, precizează preşedintele în exerciţiu şi preşedintele Legislativului, Mihai Ghimpu.
Mihai Ghimpu: „Eu am deplină încredere în membrii Comisiei, membrii grupului de lucru. Ei au pregătit. Aici îmi aparţine numai ideea cu 16 ani, votul de la 16 ani şi nişte momente pur formale, în rest ei au pregătit. Rugămintea mea a fost ca organele de drept să fie scoase în afara influenţei politice.”
Spre deosebire de Mihai Ghimpu, ministrul Justitiei, Alexandru Tanase, s-a arătat destul de sceptic în privinţa şanselor de a se obţine transformarea practică a documentului elaborat de Comisia constituţională într-o nouă lege supremă a statului moldovenesc.
Alexandru Tănase: „Sunt optimist, în general, de fire, dar în situaţia dată prefer să fiu realist. Nu cred că avem cum să ajungem la referendum acum, cel puţin, cu acest document. Eu cred că procedura de referendum este una care va dura ceva mai mult. Eu cred, că şi materialul care-l avem noi este destul de brut, să zic aşa. Aţi observat că chiar şi la un subiect simplu apar discuţii absolut diferite. Imaginaţi-vă, cum o să arate acelaşi proces în Parlament, unde vor fi discuţii politice şi nu juridice, şi unde va fi o poziţionare foarte clară faţă de o situaţie sau alta. Plecarea başcanului Găgăuziei mie mi s-a părut un semnal extrem de clar, că lucrurile nu pot merge chiar atât de uşor şi lin, cum s-a crezut.”
Europa Liberă: Şi el s-a supărat, pentru că ar fi vrut să intervină în orice subiect cu iniţiative?
Alexandru Tănase: „Nu cred că este o problemă anume, pentru care s-a supărat. Eu cred că este o poziţie. Plecarea de la o şedinţă de asemenea gen, când un funcţionar înalt, cum este başcanul Găgăuz-Yeri, este un semnal şi un mesaj şi eu cred că ar trebui să ne gândim foarte atent. Trebuie să continuăm lucrul de elaborare a acestui proces, să încercăm să atragem experţi, să lăsăm să se mai aşeze, să mai revenim la el. Oricum, Constituţia trebuie revăzută, este absolut cert lucrul ăsta. Dar nu văd, cum am face acest proces până la 15 iunie.”
Europa Liberă: Şi atunci soluţia care e?
Alexandru Tănase: „Bun, ar fi o soluţie modificarea unor articole prin Parlament. Ar fi o soluţie, dacă s-ar găsi voturile. Dar nu este exclus că vom intra în anticipate cu aceeaşi Constituţie. Eu rămân în continuare convins că Partidul Comuniştilor nu va accepta nici o modificare în acest sens. Orice clarificare a cadrului juridic îi dezavantajează pe ei.”
Anume acolo, se pare, a ieşit la iveală confruntarea dintre nucleul savanţilor din jurisprudenţă, care sunt şi cadre didactice, şi efectivul de practicieni, adică de procurori şi avocati. Cât priveşte articolele ce vizează problemele zise sensibile: Articolul 16 declară Moldova drept stat neutru, dar prevede posibilitatea alegerii altei forme de apărare a calităţii de stat suveran, în cazul în care ar apare ameninţări la adresa suveranităţii.
Pentru definirea limbii de stat Comisia a propus doua varinate . Prima spune „limba oficială a Republicii Moldova este limba româna”. A doua varianta este formulata astfel: „Limba oficiala a Republicii Moldova se stabileste prin lege organică”.
Alegerea preşedintelui, potrivit textului propus de Comisie, ar trebui sa fie realizată prin votul direct al cetăţenilor, ce-i drept după ce mandatele deputaţilor din actualul legislativ vor fi expirând peste trei ani.
Acum mingea pleacă în terenul Aliantei de guvernământ, mai exact în fracţiunile componente ale majorităţii parlamentare, care vor trebui să le treacă printr-o prismă politică, precizează preşedintele în exerciţiu şi preşedintele Legislativului, Mihai Ghimpu.
Mihai Ghimpu: „Eu am deplină încredere în membrii Comisiei, membrii grupului de lucru. Ei au pregătit. Aici îmi aparţine numai ideea cu 16 ani, votul de la 16 ani şi nişte momente pur formale, în rest ei au pregătit. Rugămintea mea a fost ca organele de drept să fie scoase în afara influenţei politice.”
Spre deosebire de Mihai Ghimpu, ministrul Justitiei, Alexandru Tanase, s-a arătat destul de sceptic în privinţa şanselor de a se obţine transformarea practică a documentului elaborat de Comisia constituţională într-o nouă lege supremă a statului moldovenesc.
Alexandru Tănase: „Sunt optimist, în general, de fire, dar în situaţia dată prefer să fiu realist. Nu cred că avem cum să ajungem la referendum acum, cel puţin, cu acest document. Eu cred că procedura de referendum este una care va dura ceva mai mult. Eu cred, că şi materialul care-l avem noi este destul de brut, să zic aşa. Aţi observat că chiar şi la un subiect simplu apar discuţii absolut diferite. Imaginaţi-vă, cum o să arate acelaşi proces în Parlament, unde vor fi discuţii politice şi nu juridice, şi unde va fi o poziţionare foarte clară faţă de o situaţie sau alta. Plecarea başcanului Găgăuziei mie mi s-a părut un semnal extrem de clar, că lucrurile nu pot merge chiar atât de uşor şi lin, cum s-a crezut.”
Europa Liberă: Şi el s-a supărat, pentru că ar fi vrut să intervină în orice subiect cu iniţiative?
Alexandru Tănase: „Nu cred că este o problemă anume, pentru care s-a supărat. Eu cred că este o poziţie. Plecarea de la o şedinţă de asemenea gen, când un funcţionar înalt, cum este başcanul Găgăuz-Yeri, este un semnal şi un mesaj şi eu cred că ar trebui să ne gândim foarte atent. Trebuie să continuăm lucrul de elaborare a acestui proces, să încercăm să atragem experţi, să lăsăm să se mai aşeze, să mai revenim la el. Oricum, Constituţia trebuie revăzută, este absolut cert lucrul ăsta. Dar nu văd, cum am face acest proces până la 15 iunie.”
Europa Liberă: Şi atunci soluţia care e?
Alexandru Tănase: „Bun, ar fi o soluţie modificarea unor articole prin Parlament. Ar fi o soluţie, dacă s-ar găsi voturile. Dar nu este exclus că vom intra în anticipate cu aceeaşi Constituţie. Eu rămân în continuare convins că Partidul Comuniştilor nu va accepta nici o modificare în acest sens. Orice clarificare a cadrului juridic îi dezavantajează pe ei.”
