Se discută din nou despre mărirea vîrstei de pensionare. Ea e foarte probabilă, consideră Liliana Palihovici, preşedinta Comisiei parlamentare Protecţie Socială, şi asta pentru că peste 15-20 de ani, dacă politica statului în această privinţă nu se schimbă, „din bugetul asigurărilor sociale nu vor mai putea fi achitate pensii”.
L-am întrebat pe nenea Volodea, un vecin de 60 de ani, dacă îşi doreşte o pensionare mai tîrzie. Nenea Volodea e categoric împotrivă. E epuizat de atîta muncă, pe deasupra e atacat în ultimii ani de mai multe boleşniţe. „Cît mai trebuie să muncesc? Pînă la 65 de ani? Şi dacă mîine le va trece prin cap să ne pensioneze la 68 sau 70 de ani? Păi, mai ajung eu atunci pînă la pensie?” bombăni supărat vecinul de 60 de ani. Pe de altă parte, pensionarea apropiată îl îngrijorează: „Păi, cum să trăieşti cu o pensie de 700 de lei? Aşa că celor care mai au puteri ar trebui să li se permită să mai lucreze şi după pensionare…”
Adevărul e că în spaţiul nostru ciudat-miraculos mulţi dintre sexagenari sînt nişte epave, sînt chinuiţi, obosiţi, bolnavi. Sexagenarului moldovean îi lipseşte agerazia bătrînelului occidental cu obraji rumeni, care escaladează munţi şi care voiajează cu pensia lui prin toată lumea. Sexagenarul moldovean e prea istovit ca să mai muncească. Şi totuşi mulţi pensionari moldoveni muncesc. Nu au încotro. Altminteri viaţa lor ar fi foarte grea. Cunosc mulţi asemenea bătrînei pensionaţi pe care tranziţia interminabilă îi obligă să lucreze după pensionare.
Fireşte că înainte de a mări vîrsta de pensionare pentru toată lumea, ar trebui înlăturată o ciudăţenie, un privilegiu pe care statul moldovenesc l-a acordat procurorilor, judecătorilor şi funcţionarilor. Aceştia pot să se pensioneze acum la 50 de ani! Păi, de ce nu s-ar pensiona şi ei la vîrsta de 62 sau 65 de ani? Sau poate ei locuiesc pe o altă planetă?
Un raport recent al unor specialişti notorii prevesteşte îmbătrînirea populaţiei Moldovei în anul 2050. Zice-se că atunci Moldova va avea mulţi sexagenari. Mă gîndesc încă că faptul acesta are şi partea lui „pozitivă”. Dacă vîrsta de pensionare va fi mărită, iar condiţiile de trai vor rămîne aceleaşi, adică precare, armada sexagenarilor-septuagenarilor-octogenarilor va munci cu acribie din zori şi pînă-n noapte.
Vom fi o ţară a bătrîneilor activi, muncitori, care vor alimenta şi fără ajutorul tinerilor bugetul asigurărilor sociale!
