Pana la mijlocul lunii iunie, Republica Moldova ar putea avea o noua Constitutie, care sa fie supusa unui referendum. In acest fel, au argumentat cei 4 lideri ai coalitiei liberal democrate, vor fi evitate noi alegeri anticipate. Decizia Aliantei pentru Integrare Europeana a fost criticata de Partidul comunistilor drept o „tentativa de uzurpare a puterii de stat”. Intr-un comunicat de presa se mai arata ca deputatii PCRM vor boicota lucrarile Parlamentului. Totodata se vorbeste despre un referendum national, care sa dea un vot de neincredere in actuala putere, fara a se preciza in baza carei legi s-ar putea organiza o astfe de consultare. Cum se vede aceasta stare de lucruri din exterior, ne va spune invitata emisiunii matinale, cercetatoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.
Europa Libera: Doamna Gabanyi, se vorbeste ca Republica Moldova ar fi singura tara din Est dar si din Vest unde pentru alegerea sefului statului in primul si in cel de-al doilea tur de scrutin se mentine cota maxima de voturi ale deputatilor.
Anneli Ute Gabanyi: Nu există nicio altă ţară, nici în Europa de Est, nici in Europa de Vest, unde la capatul mai multor tururi nu se alege presedintele tarii. In anumite tari exista pana la 5 tururi, pana la turul 5 sau de obicei la cel de-al 3-lea se alege cu o majoritate simplă. In Republica Moldova aceasta posibilitate nu există, deci blocajul, ca sa spun aşa, rezulta chiar din constructia Constitutiei. Poate ca „parintii Constitutiei” nu si-au imaginat ca aceasta posibilitate ar putea sa intervina in realitate. Dar asta e situatia.
Europa Libera: Dar cum ar fi mai bine?Alegerea presedintelui in Parlament sau alegerea presedintelui prin vot direct de catre cetateni?
Anneli Ute Gabanyi: Ambele variante sunt legitime. Ambele variante există, atât intr-o parte a Europei cat si in cealaltă, dar problema este să existe o posibilitate de a obtine alegerea in ultima instanţă. Iar daca intr-o ţară, cum vedem in sondaje, unde majoritatea populatiei, din motive de mentalitate sau tradiţii, doreşte alegerea directă a preşedintelui, atunci, bănuiesc ca, la un moment dat ar trebui gasita o modalitate de a se reintoarce la aceasta variantă.
Europa Libera: Dar din exterior cum se vede aceasta criza constitutională, sau criza politică, caci pana la urma asa si nu s-a limpezit cu ce fel de criză se confrunta actualmente Republica Moldova.
Anneli Ute Gabanyi: Cred ca multi cercetatori, de altfel ca si multi cetateni din Republica Moldova, nu-si dau seama foarte bine de multe detalii, deşi despre ultimele alegeri şi criza politica din Republica Moldova in ultimul an s-a scris mai mult decat oricand. Ceea ce este clar este starea de expectativa, benevolentă adeseori in Occident, de a vedea aceasta criza solutionată prin metode democratice. Intrebarea este numai cum sa ajungi la acest rezultat, pentru ca solutiile par a se bate cap in cap.
Europa Libera: In aceste conditii pe cat de multa ar conta si părerea fractiunii PCRM, pentru ca politica este si cultura consensului.
Anneli Ute Gabanyi: Bine ati spus si este chiar foarte important. Numai ca am impresia, si nu stiu daca si alti observatori din interior si din exterior nu au ajuns si ei la aceasta parere, ca Partidul Comunistilor este foarte abil in a folosi argumente de domeniul legislatiei, de domeniul accentuării democraţiei, atunci cand serveşte ţelurilor lui. Iar in practica parlamentara si politica din ultimii 8 ani, s-a vazut, din pacate foarte clar că acest partid a reusit sa folosească tot felul de mijloace formale si informale, ca sa nu spun altfel, pentru a-şi atinge ţelurile. Sigur ca in momentul de faţă poate sa puna norma legală şi sa o sustina in faţa viitorului electorat.
Europa Libera: Unul dintre liderii AIE susţin că referendumul nu va fi organizat fara sprijinul partenerilor din exterior, motiv pentru care vor fi din nou consultate Comisia de la Venetia, Consiliul Europei. Daca nu se ia in calcul recomandarile din exterior imaginea Moldovei va avea de suferit?
Anneli Ute Gabanyi: Acest aviz nu inseamna o conditie obligatorie, dar ar fi foarte bine daca el va fi respectat. El trebuie sa se refere la un act scris, la o lege. Sa vedem cum va proceda AIE. Ce solutie propune alianta Comisiei de la Venetia. Să vedem cum reactioneaza Comisia după ce va fi pus pe hartie. Cred ca va fi o acţine de convingere. Adica trebuie explicat foarte bine demersul AIE, pentru ca vedeti, părerea mea e ca situatia este extrem de dificilă, pentru ca este vorba de a respecta voinţa poporului.
Dar as spune ca este vorba chiar de 2 voinţe. Pe de o parte poporul si-a exprimat voinţa, a ales un Parlament cu o structura anume, cu o componenţă anume, pe o perioadă de 4 ani. Pe de altă parte, s-a iscat un blocaj din cauza Constitutiei defectuase. Acest blocaj tot prin voinţa poporului trebuie rezolvat. Dar daca avem 2 voinţe ale poporului, de exemplu poporul vrea referendum, vrea presedinte ales direct, cum punem in consonanţă aceste 2 voinţe? Este vorba de tăierea nodului gordian, sau relegarea firelor. Acest lucru necesita foarte mult curaj, dar este si un teren viran, un teren nou. AIE trebuie sa comunice si partenerilor occidentali ce are de gand sa intreprinda la moment in conformitate cu legea. Sigur ca nu occidentalii sunt cei care poarta responsabilitate pentru cea ce se va intampla.
Europa Libera: Dar in opinia unor experti optiunea guvernantilor de la Chisinau pentru modificarea Constitutiei prin referendum, ridica semne de intrebare in ce priveşte cunoasterea de catre politicieni a orizontului de aşteptare al populatiei. In caz de eşuare a acestui referendum, unii ar spune „fiecare cu Constitutia lui”. In exterior ce imagine ar putea avea Moldova eventual dupa un referendum fara succes?
Anneli Ute Gabanyi: Depinde cum se fixează acest referendum, si, mai ales, depinde cum se comunică. Totusi, problema pe care o vad eu este faptul ca perioada in care trebuie organizat un referendum si mai ales comunicat celor care vor trebui sa hotarasca este foarte scurtă, iar materia este extrem de dificilă. Efortul de mobilizare a societatii in vederea unui astfel de act, care poate decide soarta acestei tari, va fi extrem de important, dar eu nu vad cum nu ar fi posibil.
Europa Libera: Cunoasteti foarte bine cateva articole din Constitutia Republicii Moldova care sunt foarte vulnerabile: denumirea corecta a limbii vorbite, a limbii de stat şi neutralitatea. Ar fi sau nu un moment oportun să fie supuse votului constitutional aceste doua articole din Legea Fundamentala care deocamdata sunt intelese diferit in societate?
Anneli Ute Gabanyi: Părerea mea este foarte neta in orizontul de timp foarte scurt pe care il au la dispoziţie factorii politici, indiferent de felul cum arată alegerea sau votarea unui singur articol, pentru mine situatia este foarte clară. Nu trebuie complicata situatia deja foarte incertă dat fiind timpul scurt. Ar trebui sa se treaca numai la votarea articolului 87, referitor la alegerea presedintelui si punctum.
Europa Libera: In asemenea conditii, Moldova ar mai avea şansă să aiba in interior o unitate nationala care a fost deficitara pe parcursul ultimilor mulţi ani? Acum, cu o coalitie liberal-democrată sunt şanse să se formeze o idee nationala valabilă.
Anneli Ute Gabanyi: Bineînţeles, şi aici iarasi trebuie consensul national pe care l-ati amintit. Trebuie sa va spun un lucru care eventual ar putea sa vă consoleze, am fost ieri la spectacolul de finală al Mărţişorului si trebuie sa va spun ca am vazut o imbinare atât de frumoasă şi o prezentare atât de armonioasă a ceea ce este deja un sentiment national, care cuprinde, de altfel, toate etniile care locuiesc aici. Trebuie sa va spun ca am fost incantată şi fara multe cuvinte acolo s-a exprimat artistic acest sentiment.
Dar vorbind mai politiceşte, as spune ca toti factorii, si aici o mare responsabilitate ii revine si factorilor politici din România, care ar trebui de jure si de facto si in propagandă, nu numai sa recunoască identitatea specifică a acestei ţări suverane ci şi să ajute să-şi recapete si sa-si cladeasca in continuare aceasta identitate fara de care un drum politic spre institutiile euro-atlantice mi se pare mult mai greu.
Republica Moldova este o ţară suverana, este o ţară independenta, exemplu ar putea sa fie Austria şi Germania, de asemenea separată prin aceeasi limbă. Trebuie sa fim cu totii generosi, destepti si inteligenţi. Avem nevoie la frontiera estică a NATO şi UE de o ţară stabilă si de o ţară sigură de sine.
Europa Libera: Şi ultima intrebare, astazi e 11 martie, dar in aceasta zi de 11 martie in anul 1985 Mihai Gorbaciov era ales secretar general al PC al Uniunii Sovietice venea, venea la putere in fosta URSS, ce ar fi insemnat acea perestroica gorbaciovista pentru Republica Moldova si pentru regiune in special?
Anneli Ute Gabanyi: Pentru Moldova, se ştie că Gorbaciov şi cu sfatuitorii lui au fost acei care au dat curs liber renaşterii nationale in republici. Bineinteles acest lucru se ştie. In primul rand pentru a mişca de la putere conducatorii din republici, care inca erau din generaţia si gaşca lui Brejnev. Deci din motive de putere interna in Uniunea Sovietica.
Dar vedeti ca pana la urma si dorinţa din necesitate economica si politica a lui Gorbaciov si a celor din fractiunea PCS, de a se elibera de imperiul extern, adica Pactul de la Varşovia şi COMECON, pe care nu mai putea sa-l finanteze, de altfel. Pentru a salvgarda atât supravietuirea atât intr-o forma reinoita a comunismului, sau a unui socialism cu faţă umană, nu a reusit, pentru ca si occidentul a fost ferm pe poziţii si nu a permis neutralizarea europei si crearea unui cordon sanitar.
Deci Gorbaciov a fost parte, dar numai parte, a unui proces care a pornit care a pornit si din partea vestului şi din partea estului si a avut rolul lui, dar daca ar fi fost după el, situatia de astazi cred ca nu ar fi fost cea la care am ajuns...
