Uniunea Europeană se pregăteşte să arate că a învăţat lecţia crizei financiare din Grecia, înfiinţînd un fel de „FMI” european, din care să fie ajutate în caz de nevoie ţările din zona euro. Detalii are Mircea Ţicudean.
De când cu criza financiară globală, trei ţări din Uniunea Europeană au luat aşa-numite „împrumuturi de salvare” de la Fondul Monetar Internaţional: Ungaria, Letonia şi România. Când criza a lovit şi Grecia, ar fi părut firesc ca şi această ţară balcanică să apeleze la FMI, dar nu s-a întâmplat aşa. De ce?
Spre deosebire de unguri, letoni şi români, grecii folosesc moneda europeană unică, fac parte din zona euro, cu 16 state membre. Pentru Banca Centrală Europeană, ar fi fost inacceptabil ca o ţară din zona euro să apeleze la ajutor din afara spaţiului european, adică de la FMI. Ar fi fost o lovitură de imagine pentru tânăra monedă europeană, care şi aşa a pierdut teren în faţa altor valute, de când cu criza grecească.
Europenii din zona euro, în frunte cu germanii şi francezii, au vrut să arate că pot rezolva problema în interiorul zonei euro. Săptămâni de-a rândul, guvernul grec s-a jucat cu ideea împrumutului de la FMI, spunînd ba că nu are de gând să-l contracteze, ba că ar putea, dacă nu găseşte alte soluţii. Economiştii spun că în acest fel, grecii au încercat să forţeze mâna ţărilor bogate din zona euro, ca Germania şi Franţa: „dacă nu ne ajutaţi voi, apelăm la FMI”.
În schimb, Uniunea Europeană ar putea anunţa astăzi crearea unui aşa-numit „FMI european”, care să salveze la nevoie ţări îndatorate ca Grecia. Luni, comisarul european al economiei şi problemelor monetare, Olli Rehn, a spus însă că orice împrumut garantat de noua structură va fi „condiţionat strict”. Cu alte cuvinte, ţările ajutate vor trebui – întocmai ca şi cele ajutate de FMI – să facă reduceri bugetare şi reforme.
Presa germană a mers şi mai departe, spunînd că guvernul Germaniei vrea introducerea în regulamentul aşa-numitului FMI european a unor sancţiuni pentru ţările ajutate care nu se conformează cerinţelor. Potrivit ediţiei germane a ziarului Financial Times, sancţiunile ar include suspendarea finanţării europene „obişnuite”, privarea temporară a ţării respective de drept de vot în luarea deciziilor europene şi chiar ameninţarea cu excluderea din zona euro. Informaţiile despre aceste posibile sancţiuni nu au fost confirmate de Uniunea Europeană.
Un purtător de cuvânt al ministerului german de finanţe a spus că Germania lucrează în tandem cu Franţa la această propunere şi că viitorul „FMI european” ar putea deveni o instituţie permanentă.
De când cu criza financiară globală, trei ţări din Uniunea Europeană au luat aşa-numite „împrumuturi de salvare” de la Fondul Monetar Internaţional: Ungaria, Letonia şi România. Când criza a lovit şi Grecia, ar fi părut firesc ca şi această ţară balcanică să apeleze la FMI, dar nu s-a întâmplat aşa. De ce?
Spre deosebire de unguri, letoni şi români, grecii folosesc moneda europeană unică, fac parte din zona euro, cu 16 state membre. Pentru Banca Centrală Europeană, ar fi fost inacceptabil ca o ţară din zona euro să apeleze la ajutor din afara spaţiului european, adică de la FMI. Ar fi fost o lovitură de imagine pentru tânăra monedă europeană, care şi aşa a pierdut teren în faţa altor valute, de când cu criza grecească.
Europenii din zona euro, în frunte cu germanii şi francezii, au vrut să arate că pot rezolva problema în interiorul zonei euro. Săptămâni de-a rândul, guvernul grec s-a jucat cu ideea împrumutului de la FMI, spunînd ba că nu are de gând să-l contracteze, ba că ar putea, dacă nu găseşte alte soluţii. Economiştii spun că în acest fel, grecii au încercat să forţeze mâna ţărilor bogate din zona euro, ca Germania şi Franţa: „dacă nu ne ajutaţi voi, apelăm la FMI”.
În schimb, Uniunea Europeană ar putea anunţa astăzi crearea unui aşa-numit „FMI european”, care să salveze la nevoie ţări îndatorate ca Grecia. Luni, comisarul european al economiei şi problemelor monetare, Olli Rehn, a spus însă că orice împrumut garantat de noua structură va fi „condiţionat strict”. Cu alte cuvinte, ţările ajutate vor trebui – întocmai ca şi cele ajutate de FMI – să facă reduceri bugetare şi reforme.
Presa germană a mers şi mai departe, spunînd că guvernul Germaniei vrea introducerea în regulamentul aşa-numitului FMI european a unor sancţiuni pentru ţările ajutate care nu se conformează cerinţelor. Potrivit ediţiei germane a ziarului Financial Times, sancţiunile ar include suspendarea finanţării europene „obişnuite”, privarea temporară a ţării respective de drept de vot în luarea deciziilor europene şi chiar ameninţarea cu excluderea din zona euro. Informaţiile despre aceste posibile sancţiuni nu au fost confirmate de Uniunea Europeană.
Un purtător de cuvânt al ministerului german de finanţe a spus că Germania lucrează în tandem cu Franţa la această propunere şi că viitorul „FMI european” ar putea deveni o instituţie permanentă.
