După ce mai mulţi oameni nu au putut depune dosarele pe motiv că nu au avut un document de baza - invitaţia unei persoane sau instituţii din România - astăzi la consulatul român, în jurul orei 12, erau doar cîţiva cetăţeni. Unul dintre ei s-a prezentat drept originar dintr-un sat din raionul Făleşti şi a venit la Chişinău să vadă dacă ar putea obţine permisul fără invitaţie: „La mănăstire vrem să mergem, la Iaşi. Trebuie chemare, dar noi nu avem pe nimeni acolo. Ne-au spus că legea (despre simplificarea procedurii) este, dar încă n-a intrat în vigoare. Va intra în vigoare, ne-om duce, dacă nu – nu. Dacă o fost vorba că toţi cei care trăiesc în zona limitrofă au dreptul, lasă-i să ne asigure acest drept.”
Autorităţile de la Bucureşti au anunţat că au de gând să simplifice formularele de obţinere a permisului de mic trafic, prin înlocuirea invitaţiei din România cu o declaraţie pe proprie răspundere privind scopul călătoriei. Între timp este valabilă condiţia veche care îi dezarmează pe oameni.
Maria, o femeie din Străşeni, se arată nemulţumită şi de durata, exagerată la părerea ei, de procesare a dosarelor: „Două luni e prea mult pentru eliberarea unui permis. De ce atît de mult. Un paşaport se eliberează într-o lună, da un simplu permis – în două. Ceva nu e drept în toată povestea asta. Mă simt dusă în eroare.”
Mai multe ziare de la Chişinău au publicat comentarii extrem de critice privind modul în care a început procesul de realizare a acordului moldo-român de mic trafic la frontierea, ţintind birocraţia românească care s-ar fi acoperit cu cerinţele impuse de UE şi a demarat cu stângul.
Expertul în politici publice de la IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea crede însă că criticile sunt pe alocuri exagerate, iar ecourile negative legate de realizarea acestui accord se explică prin aşteptările prea mari care au existat în mod absolut nejustificat.
Corneliu Ciurea: „În măsura în care ne orientăm spre Uniunea Europeană cu o eurocraţie extreme de puternică, ar trebui să ne obişnuim cu asemenea obstacole. Oriunde unde funcţionează asmenea acorduri sunt solicitate acte jusitificatorii, iar, din câte ştiu, cetăţenii Ucrainei ca să ajungă în Polonia, sunt nevoiţi să aştepte la frontieră câte o zi, avînd toate actele în regulă, din cauza unui flux imens de oameni. Şi noi trebuie să ne aşteptăm că vor dura aceste proceduri şi este un lucru firesc. România nu poate antrena un număr impresionant de funcţionari doar ca aceste dificultăţi să nu existe.”
Iurie LeancăMinistrul afacerilor externe Iurie Leancă a declarat astăzi Europei Libere că este greşit să credem că cine locuieşte în zona de frontieră ar beneficia în mod automot de dreptul de a obţine un permis. Ministrul sugerează totuşi că ar trebui să avem răbdare pînă cînd autorităţile celor două state vor lua măsuri ca acordul să funcţioneze fără dificultăţi.
Iurie Leancă: „În următoarele săptămâni aşteptăm deschiderea celor două consulate, la Bălţi şi Cahul, astfel încît să nu fie necesar ca cetăţeanul de la Giurgiuleşti, de exemplu, să vină la Chişinău pentru acest permis. Doi, astăzi o delegaţie a ministerului de externe se află la Bucureşti pentru a discuta anumite detalii tehnice. Deci, suntem extrem de motivaţi ca pînă la 31 martie să eliminăm toate elementele care împiedică cetăţenii să beneficieze de acest acord.”
Deocamdată, la consulat au fost depuse ceva mai mult de 200 de solicitări pentru obţinerea permiselor speciale de călătorie în România. Potrivit unor estimări mai vechi în jur de un milion de cetăţeni moldoveni ar putea deveni beneficiari ai acordului privind micul trafic la frontiera cu Romania.
Autorităţile de la Bucureşti au anunţat că au de gând să simplifice formularele de obţinere a permisului de mic trafic, prin înlocuirea invitaţiei din România cu o declaraţie pe proprie răspundere privind scopul călătoriei. Între timp este valabilă condiţia veche care îi dezarmează pe oameni.
Maria, o femeie din Străşeni, se arată nemulţumită şi de durata, exagerată la părerea ei, de procesare a dosarelor: „Două luni e prea mult pentru eliberarea unui permis. De ce atît de mult. Un paşaport se eliberează într-o lună, da un simplu permis – în două. Ceva nu e drept în toată povestea asta. Mă simt dusă în eroare.”
Mai multe ziare de la Chişinău au publicat comentarii extrem de critice privind modul în care a început procesul de realizare a acordului moldo-român de mic trafic la frontierea, ţintind birocraţia românească care s-ar fi acoperit cu cerinţele impuse de UE şi a demarat cu stângul.
Expertul în politici publice de la IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea crede însă că criticile sunt pe alocuri exagerate, iar ecourile negative legate de realizarea acestui accord se explică prin aşteptările prea mari care au existat în mod absolut nejustificat.
Corneliu Ciurea: „În măsura în care ne orientăm spre Uniunea Europeană cu o eurocraţie extreme de puternică, ar trebui să ne obişnuim cu asemenea obstacole. Oriunde unde funcţionează asmenea acorduri sunt solicitate acte jusitificatorii, iar, din câte ştiu, cetăţenii Ucrainei ca să ajungă în Polonia, sunt nevoiţi să aştepte la frontieră câte o zi, avînd toate actele în regulă, din cauza unui flux imens de oameni. Şi noi trebuie să ne aşteptăm că vor dura aceste proceduri şi este un lucru firesc. România nu poate antrena un număr impresionant de funcţionari doar ca aceste dificultăţi să nu existe.”
Iurie Leancă: „În următoarele săptămâni aşteptăm deschiderea celor două consulate, la Bălţi şi Cahul, astfel încît să nu fie necesar ca cetăţeanul de la Giurgiuleşti, de exemplu, să vină la Chişinău pentru acest permis. Doi, astăzi o delegaţie a ministerului de externe se află la Bucureşti pentru a discuta anumite detalii tehnice. Deci, suntem extrem de motivaţi ca pînă la 31 martie să eliminăm toate elementele care împiedică cetăţenii să beneficieze de acest acord.”
Deocamdată, la consulat au fost depuse ceva mai mult de 200 de solicitări pentru obţinerea permiselor speciale de călătorie în România. Potrivit unor estimări mai vechi în jur de un milion de cetăţeni moldoveni ar putea deveni beneficiari ai acordului privind micul trafic la frontiera cu Romania.
