Comentariul din The Economist analizează politica externă, duplicitară, a Uniunii Europene: pe de o parte critică Statele Unite din cauza politicilor fostului preşedinte George Bush care a pus accent pe lupta împotriva terorismului , ignorând , de exemplu, ecologia; pe de altă parte, aceeaşi Uniunea Europeană trece cu vederea politicile Kremlinului, colaborând cu fostul preşedinte rus, actualul prim ministru Vladimir Putin. Săptămânalul britanic notează că Uniunea Europeană tot mai visează să influenţeze Rusia, un partener strategic, pentru ca Moscova să devină „mai orientată către vest, mai deschisă şi accesibilă”. Citînd o recentă publicaţie a Centrului European de Reformă, un think-tank londonez, Economist arată că „Uniunea Europeană speră ca modernizarea să reprezinte alinierea Rusiei la valorile şi normele Uniunii”.
Pentru Rusia însă, este de părere Dmitri Trenin de la Centru Carnegie din Moscova, modernizarea nu însemnă decât să-şi folosească resursele naturale pentru a cumpăra cât mai multă tehnologie europeană, cât mai multe bunuri, în perimetru Uniunii Europene.
Cu 10 ani în urmă, Rusia nu dădea mare atenţie extinderii Uniunii Europene în Europa de est. „Atâta timp cât NATO nu se apropie de graniţele noastre” – era teza Moscovei. Lucrurile s-au schimbat între timp, Moscova reacţionează acum iritată la proiecte cum ar fi Parteneraitul estic, oferit de Uniunea Europeană unui număr de 6 ţări din fostul spaţiu sovietic, între care Republica Moldova.
„Iritarea trebuie luată ca un compliment”, este de părere The Economist. „Valorile europene se dovedesc o armă puternică, dacă Uniunea Europeană ar reuși să atragă cât mai multe ţări fost sovietice într-un spaţiu dominat de aceste valori” – încheie The Economist.
The Washington Post anunţă sfârşitul capitalismului de stat, creat în Rusia de Vladimir Putin: PIB-ul a scăzut în 2009 cu 7,9%, mediul de afaceri se degradează, competiţia este tot mai slabă iar corupţia creşte. Autorul comentariului (şi autorul cărţii „Revoluţia capitalistă din Rusia”) Anders Ǻslund, scrie că la această situaţie s-a ajuns prin naţionalizarea substanţială a marilor întreprinderi de către Putin, astfel că economia de acum este dominată de un monopol al corporaţiilor de stat, toate conduse de confidenţi ai Kremlinului. Ǻslund face astfel o comparaţie a situaţiei actuale cu cea din 1987, când preşedintele de atunci, Mikhai Gorbachev a fost nevoit să introducă politica glasnost, de deschidere a pieţei ruse. La momentul actual preşedintele Dmitri Medvedev promite să reaşeze balanţa politică, este critic la adresa corupţiei şi a corporaţiilor de stat iar vocile critice la adresa Kremlinului se intensifică: „Cu alte cuvinte”, notează Washington Post, „Rusia în sfârşit trece prin dezgheţul din mijlocul iernii”.
The Times îşi centrează analiza pe progresele campaniei internaţionale din Afghanistan. Capturarea celor doi comandanţi ai grupării Taliban, şi schimbarea strategiei forţelor NATO, care încearcă să protejeze mai mult populaţia civilă, sunt veşti bune . Dar drumul spre victorie este încă lung, notează Times. „Dacă câştigi bătălia militară (...), dar o pierzi pe cea politică, până la urmă pierzi de tot”, scrie cotidianul britanic.
Pentru Rusia însă, este de părere Dmitri Trenin de la Centru Carnegie din Moscova, modernizarea nu însemnă decât să-şi folosească resursele naturale pentru a cumpăra cât mai multă tehnologie europeană, cât mai multe bunuri, în perimetru Uniunii Europene.
Cu 10 ani în urmă, Rusia nu dădea mare atenţie extinderii Uniunii Europene în Europa de est. „Atâta timp cât NATO nu se apropie de graniţele noastre” – era teza Moscovei. Lucrurile s-au schimbat între timp, Moscova reacţionează acum iritată la proiecte cum ar fi Parteneraitul estic, oferit de Uniunea Europeană unui număr de 6 ţări din fostul spaţiu sovietic, între care Republica Moldova.
„Iritarea trebuie luată ca un compliment”, este de părere The Economist. „Valorile europene se dovedesc o armă puternică, dacă Uniunea Europeană ar reuși să atragă cât mai multe ţări fost sovietice într-un spaţiu dominat de aceste valori” – încheie The Economist.
The Washington Post anunţă sfârşitul capitalismului de stat, creat în Rusia de Vladimir Putin: PIB-ul a scăzut în 2009 cu 7,9%, mediul de afaceri se degradează, competiţia este tot mai slabă iar corupţia creşte. Autorul comentariului (şi autorul cărţii „Revoluţia capitalistă din Rusia”) Anders Ǻslund, scrie că la această situaţie s-a ajuns prin naţionalizarea substanţială a marilor întreprinderi de către Putin, astfel că economia de acum este dominată de un monopol al corporaţiilor de stat, toate conduse de confidenţi ai Kremlinului. Ǻslund face astfel o comparaţie a situaţiei actuale cu cea din 1987, când preşedintele de atunci, Mikhai Gorbachev a fost nevoit să introducă politica glasnost, de deschidere a pieţei ruse. La momentul actual preşedintele Dmitri Medvedev promite să reaşeze balanţa politică, este critic la adresa corupţiei şi a corporaţiilor de stat iar vocile critice la adresa Kremlinului se intensifică: „Cu alte cuvinte”, notează Washington Post, „Rusia în sfârşit trece prin dezgheţul din mijlocul iernii”.
The Times îşi centrează analiza pe progresele campaniei internaţionale din Afghanistan. Capturarea celor doi comandanţi ai grupării Taliban, şi schimbarea strategiei forţelor NATO, care încearcă să protejeze mai mult populaţia civilă, sunt veşti bune . Dar drumul spre victorie este încă lung, notează Times. „Dacă câştigi bătălia militară (...), dar o pierzi pe cea politică, până la urmă pierzi de tot”, scrie cotidianul britanic.
